The National
Preşedintele libanez Michel Aoun, un aliat al mişcării Hezbollah ostile Israelului, a părut să lase deschisă posibilitatea unei păci cu statul evreu, într-un interviu acord canalului de informaţii francez BFMTV, relatează AFP, scrie agerpres.
Libanul şi statul vecin Israel sunt tehnic în stare de război. Hezbollahul pro-iranian, care domină astăzi viaţa politică libaneză, şi Israel, sunt duşmani juraţi şi au fost angrenaţi în mai multe conflicte în ultimele decenii.
Citește și : Lukaşenko afirmă că Putin i-a promis ajutor pentru asigurarea securităţii Belarusului şi respinge medierea externă
Întrebat sâmbătă seară de BFMTV dacă Libanul ar fi dispus că facă pace cu Israelul, Michel Aoun a răspuns: “Depinde. Avem probleme cu Israelul, trebuie să le rezolvăm mai întâi”.
Despre acordul de normalizare a relaţiilor între Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Israel anunţat joi, preşedintele libanez a reacţionat afirmând că EAU sunt “o ţară independentă”.
El nu a criticat acordul, aşa cum a făcut-o aliatul său Hezbollah. “Este o trădare a Ierusalimului şi a poporului palestinian. Este o lovitură de cuţit în spate”, a reacţionat vineri Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah.
Unul dintre punctele în dispută între Liban şi Israel are legătură cu explorarea hidrocarburilor în Mediterana orientală. O parte din zăcăminte s-ar afla într-o zonă maritimă disputată cu Israelul. În 2019, Washingtonul a efectuat o mediere inedită pentru a rezolva litigiul.
În acelaşi timp, Michel Aoun, căruia o parte din populaţie îi cere demisia după explozia devastatoare de pe 4 august din portul Beirut, a exclus o eventuală plecare a sa.
Întrebat de BFMTV dacă s-a gândit să renunţe la putere, Aoun a răspuns: “Este imposibil, ar exista un vid. Dacă demisionez, cine va asigura continuitatea puterii?”
Citește și : Reacţiile unor ţări arabe faţă de acordul EAU-Israel se lasă aşteptate
Explozia de pe 4 august a fost provocată de un incendiu într-un depozit din port unde erau stocate potrivit autorităţilor 2.750 de tone de nitrat de amoniu de şase ani de zile. Explozia s-a soldat cu 177 de morţi şi peste 6.500 de răniţi şi a devastat cartiere întregi în capitala libaneză.
Această tragedie a alimentat furia unei mari părţi dintre libanezi, pentru care catastrofa a fost picătura care a umplut paharul, ilustrând neglijenţa unei clase politice aproape neschimbate de decenii şi acuzate de corupţie şi incompetenţă. Plecarea acestei clase conducătoare, inclusiv cea a preşedintelui Aoun, este cerută de numeroşi protestatari.