Preşedintele Muntenegrului, Milo Djukanovic, a dizolvat joi parlamentul micuţei ţări balcanice, membră a NATO şi care negociază aderarea la Uniunea Europeană, pradă unei crize politice de la alegerile legislative din 2020, notează AFP, potrivit agerpres.
Şeful statului, un pro-european al cărui Partid Democrat al Socialiştilor (DPS) a fost învins la ultimele alegeri legislative, a anunţat decizia printr-un decret, după expirarea unui termen de trei luni acordat de parlament unui fost diplomat, Miodrag Lekic, pentru a încerca să formeze un guvern.
Citește și : O şefă a mafiei napolitane Camorra, condamnată la 12 ani şi opt luni de închisoare
Candidatura lui Lekic a fost sprijinită de un grup de partide conduse de Frontul Democrat, o formaţiune pro-rusă.
Actualul guvern a fost răsturnat printr-un vot de cenzură în august anul trecut, dar gestionează afacerile curente ale ţării.
Potrivit Constituţiei, Djukanovic trebuie să convoace vineri alegerile anticipate care ar urma să aibă loc în mai sau iunie.
De la alegerile legislative din 2020, nicio tabără nu a reuşit să construiască o majoritate stabilă, iar ţara merge din criză în criză.
Această decizie intervine cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică în care Milo Djukanovic, 62 de ani, veteran al scenei politice locale, se va confrunta cu mai mulţi candidaţi, printre care Andrija Mandic, 59 de ani, din Frontul Democrat.
În micuţa ţară cu 620.000 de locuitori cu litoral la Marea Adriatică, funcţia prezidenţială este esenţial onorifică, iar prim-ministrul deţine principalele pârghii ale puterii.
Milo Djukanovic rămâne, totuşi, o figură importantă, după ce a condus aproape continuu Muntenegru timp de trei decenii. Fost colaborator apropiat al omului forte de la Belgrad, Slobodan Milosevic, el s-a raliat taberei occidentale şi a obţinut divorţul ţării sale de Serbia în 2006.
Citește și : Parlamentul European cere adoptarea de noi sancţiuni împotriva Belarusului
Rezultatul alegerilor prezidenţiale se anunţă foarte strâns. Potrivit sondajelor, noul preşedinte va fi ales doar în turul al doilea, programat pentru 2 aprilie. O eventuală înfrângere a lui Djukanovic ar putea însemna o schimbare de curs pentru o ţară ale cărei perspective europene sunt întunecate de acuzaţiile de corupţie şi de ritmul lent al reformelor.
