Preşedintele tunisian, Kais Saied, a dat publicităţii în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă o versiune modificată a noii sale Constituţii care urmează să fie supusă unui referendum la 25 iulie, dar textul continuă să acorde largi prerogative şefului statului, notează AFP, potrivit agerpres.
În noua versiune publicată în Jurnalul Oficial în jurul miezului nopţii, Kais Saied a modificat două articole deosebit de controversate, unul evocând locul islamului şi celălalt drepturile şi libertăţile.
Citește și : După demisia lui Johnson, Biden afirmă că doreşte continuarea ‘strânsei cooperări’ cu Regatul Unit
În capitolul 5 din noua Constituţie, preşedintele a introdus menţiunea “în cadrul unui sistem democratic” în fraza afirmând că Tunisia “face parte din comunitatea islamică” şi că “statul trebuie să lucreze pentru atingerea obiectivelor islamului”.
Acest articol a fost puternic criticat de apărătorii unei separări clare între religie şi stat care au denunţat posibile ambiguităţi în interpretarea sa.
Amnesty International a apreciat că articolul ar putea “permite discriminarea altor grupuri religioase”.
Cu câteva ore înainte de publicarea noului text, Kais Saied a anunţat într-o înregistrare video oficială că “ar trebui adăugate clarificări (la primul text publicat la 30 iunie) pentru a evita orice confuzie şi interpretare”.
Celălalt pasaj important se referă la articolul 55 privind drepturile şi libertăţile.
“Nicio restricţie nu poate fi adusă drepturilor şi libertăţilor garantate în această Constituţie decât în virtutea unei legi şi a unei necesităţi impuse de o ordine democratică”, se spune acum în articol.
Iar eventualele restricţii pot interveni doar “pentru a proteja drepturile altora sau pentru nevoile securităţii publice, apărării naţionale sau sănătăţii publice”.
Partidele de opoziţie şi mai multe ONG-uri şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la articolul 55 care, potrivit acestora, oferă autorităţilor posibilitatea de a limita libertăţile fără garanţii reale.
Pentru restul, Kais Saied, autor în urmă cu un an al unei lovituri de stat prin care şi-a arogat toate prerogativele, nu a modificat liniile principale ale textului iniţial care marchează o ruptură radicală cu sistemul parlamentar în vigoare din 2014.
Preşedintele exercită puterea executivă, cu ajutorul unui şef de guvern pe care îl numeşte, fără a fi nevoie să obţină încrederea parlamentului.
Preşedintele este şeful suprem al armatelor, defineşte politica ţării, ratifică legile şi, de asemenea, poate supune direct texte legislative parlamentului.
Citește și : Boris Johnson îi va lăsa succesorului său ‘deciziile bugetare majore’ (Downing Street)
Noua Constituţie prevede o reducere puternică a rolului parlamentului şi înfiinţarea unei a doua camere care să reprezinte regiunile.
Opoziţia şi ONG-urile au denunţat un text pe măsură şi o concentrare excesivă a puterilor în mâinile preşedintelui. Sadok Belaid, juristul pe care Kais Saied îl însărcinase să elaboreze un proiect de nouă Constituţie, s-a disociat de textul final, apreciind că acesta ar putea “deschide calea unui regim dictatorial”.
