Preşedintele tunisian Kais Saied a proclamat marţi intrarea ţării într-o ‘nouă fază’, după victoria aproape certă a lui ‘da’ la referendumul cu privire la o nouă Constituţie, ce consolidează puternic prerogativele prezidenţiale şi este considerată periculoasă pentru fragila democraţie tunisiană, transmite AFP, potrivit agerpres.
‘Tunisienii au dat o lecţie lumii, o lecţie de istorie. Referendumul va permite să trecem de la o situaţie de disperare la una de speranţă’, a afirmat Saied, într-un discurs rostit în cursul nopţii în faţa susţinătorilor săi adunaţi în centrul capitalei, după anunţarea primelor estimări la televiziunea naţională.
Citește și : Ursula von der Leyen lansează un apel la solidaritate pentru rezolvarea crizei gazelor
‘Tunisia a intrat într-o nouă fază’, a mai spus preşedintele, dând asigurări că participarea ‘ar fi fost mai mare dacă votarea s-ar fi desfăşurat pe parcursul a două zile’.
Tunisia, confruntată cu o criză economică, agravată de pandemie şi de războiul din Ucraina, este foarte polarizată de când Saied, ales democratic în 2019, şi-a arogat puteri depline la 25 iulie 2021.
Primele rezultate oficiale ale referendumului nu sunt aşteptate mai devreme de marţi după-amiază, însă, potrivit institutului de sondare Sigma Conseil, ‘da’ a câştigat cu 92,3% din voturi.
Majoritatea marilor partide de opoziţie, în primul rând mişcarea de inspiraţie islamistă Ennahdha, au boicotat scrutinul, aşa încât atenţia s-a îndreptat în special asupra ratei de participare, care a fost foarte slabă, dar mai mare decât se anticipa.
Pe baza cifrelor provizorii, au votat 27,5% dintre cei 9,3 milioane de înscrişi pe liste, într-o ţară unde absenteismul este de obicei foarte puternic, de peste 60%.
În opinia analistului Abdellatif Hannachi, votul a fost un test de popularitate pentru Saied. Chiar dacă, ‘la suprafaţă, cifrele (de participare) sunt scăzute, ele sunt totuşi respectabile dacă ne gândim că scrutinul a avut loc în vară, în timpul vacanţelor şi în plină căldură’, a apreciat el.
Acest rezultat îi va permite lui Saied ‘să-şi extindă controlul asupra ţării’ şi ‘să nu ţină cont de celelalte forţe politice’, a adăugat comentatorul.
În analiza directorului Sigma Conseil, Hassen Zargouni, votanţii au fost mai ales ‘clasele de mijloc cele mai lezate, adulţii care se simt înşelaţi economic, politic şi social’.
Noua Constituţie îi acordă prerogative vaste şefului statului, în contradicţie cu sistemul mai degrabă parlamentar în vigoare din 2014, căruia Saied îi reproşa conflictele repetate între guvern şi parlament.
În noul text, preşedintele, care nu poate fi destituit, îi desemnează pe premier şi restul guvernului, pe care îi poate revoca fără votul parlamentului. De asemenea, preşedintele poate înainta parlamentului texte de lege care au ‘prioritate’.
O a doua cameră, reprezentând regiunile, va fi înfiinţată drept contrapondere la actuala Adunare a Reprezentanţilor (deputaţi).
Sadok Belaid, juristul însărcinat de Saied să elaboreze un proiect iniţial de Constituţie, a dezavuat textul final, apreciind că acesta ar putea ‘deschide calea către un regim dictatorial’.
Citește și : Germania este în pragul recesiunii după ce încrederea în economie s-a prăbuşit în luna iulie
Deşi spaţiile de libertate rămân garantate, problema revenirii la o dictatură cum a fost cea a lui Zine el Abidine Ben Ali, înlăturat în 2011 printr-o revoltă populară, s-ar putea pune ‘după Kais Saied’, a afirmat analistul Youssef Cherif pentru AFP.
Pentru unii experţi, viitorul politic al lui Saied va depinde şi de capacitatea sa de a relansa o economie aflată în situaţie gravă, cu un şomaj foarte ridicat, puterea de cumpărare în cădere libere şi 4 milioane de locuitori în sărăcie.
