Prețurile la gaze pe bursele europene, inclusiv în România, sunt în scădere, însă lunile mai reci ar putea reprezenta o provocare. Creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate și stocurile mari au contribuit la atenuarea unor ingrijorări legate de aprovizionare, potrivit Bloomberg. Astfel și prețurile s-au mai temperat în ultima perioadă, după o creștere puternică în luna august, după cum arată cifrele de pe piețele spot europene.
În prezent, pe bursa TTF de la Amsterdam, reprezentativă pentru piețele europene, gazul a ajuns să se tranzacționeze cu 35 euro / MWh, cât erau și în iulie. În luna august ajunsese până la 39-40 euro / MWh, din cauza temerilor că ar putea fi oprit tranzitul prin Ucraina, potrivit stiripesurse.
Citește și: Crește nemulțumirea rușilor. Putin nu a mai fost așa de puțin popular de la mobilizarea parțială din 2022
Pe piața spot din România, gazul este chiar mai ieftin, echivalentul 30 euro / MWh.
„O iarnă aspră ar împinge probabil prețurile până la 55 euro / MWh și, eventual, chiar mai mari”, au declarat analiștii Bjarne Schieldrop și Ole Rodahl Hvalbye, citați de Bloomberg. În schimb, o iarnă blândă în Europa ar menține prețurile aproape de nivelul actual.
Temperaturile extrem de scăzute ar face ca stocurile de gaze din Germania, un mare consumator, să se epuizeze complet până la începutul lunii februarie.
În prezent, depozitele de gaze sunt pline aproape de capacitatea maximă, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE). La nivelul UE, gradul de umplere a depozitelor este de 92,61%. România depășește media UE, având depozitele pline în proporție de 96,23%.
Citește și: Vladimir Zelenski: Ucraina are ”nevoie de o nouă energie” după doi ani şi jumătate de război cu Rusia
Expirarea acord de transport de gaze între Moscova și Kiev la sfârșitul acestui an este una dintre preocupările principale ale pieței.
Rusia este gata să continue să-și trimită gaz în Europa prin Ucraina, dar „nu poate forța” Ucraina să prelungească acordul, a declarat joi președintele Vladimir Putin. El a adăugat că există și alte rute de export către Europa, dacă există voință politică în regiune, inclusiv prin conducta neoperațională Nord Stream 2.