Doi oameni de afaceri fugari sunt vânați de ani buni de autoritățile de la Chișinău și București pentru fraude masive, spălări de bani și corupție.
Primul este nimeni altul decât oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc în vârstă de 57 de ani, care se ascunde de justiția din R. Moldova de mai bine de patru ani. Sancționat de UE și SUA, Plahotniuc e anchetat în șase dosare penale, transmite Rise.md.
Cel de-al doilea fugar este un om de afaceri din România mai puțin cunoscut. Este vorba despre Andrei Bogdan Gheorghiu de 53 de ani, care se ascunde de șapte ani de justiția din România. El a plecat din România înainte să fie condamnat pentru corupție și a obținut cetățenia moldovenească cu documente false.
Citeşte şi: Punctele cheie ale acordului privind reforma politicii UE de azil şi migraţie – Stiripesurse.md
Gheorghiu, fiul unui fost ambasador la Vatican, a fost omul de legătură dintre familia Plahotniuc și o mână de interpuși români, plasați în companii din paradisuri fiscale. Potrivit oamenilor legii, aceste companii au fost folosite de oligarh ca paravan pentru a spăla sume impunătoare de bani.
Colaborarea celor doi fugari s-a încheiat brusc în 2019, după ce Plahotniuc a pierdut puterea la Chișinău și a dispărut din țară. Atunci, Gheorghiu și interpușii români au atacat frontal averea oligarhului, iar familia Plahotniuc i-a acuzat de fraudă. Conflictul lor juridic s-a derulat pe două fronturi, în Cipru și Dubai.
Bogdan Gheorghiu – cu două identități
„Întrucât au fost obținute informații că ar fi părăsit teritoriul României, la data de 13 ianuarie 2017, Judecătoria Sectorului 1 București a emis față de persoana urmărită un mandat european de arestare și o cerere de urmărire internațională”, au declarat reprezentanții Poliției Române celor de la Rise.md.
Gheorghiu fusese condamnat definitiv, în noiembrie 2016, într-un dosar de corupție privind prejudicierea Căilor Ferate Române (CFR). Gheorghiu a primit atunci patru ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.
El era acuzat că a facturat repetat „lucrări neefectuate” către compania de stat CFR și a contribuit astfel la un prejudiciu total de aproape 1,6 milioane de dolari (la nivelul anului 2001), iar banii au fost încasați de o companie în care Gheorghiu era unul dintre acționari.
Pe 31 martie 2017, Gheorghiu atacă sentința și trimite la Curtea de Apel București o cerere de anulare a condamnării în care a scris că i-a fost încălcat dreptul la apărare, pentru că n-a fost citat corect. El a susținut că înainte de condamnare s-a mutat definitiv în altă țară, unde are „un contract individual de muncă”.
Instanța i-a respins cererea o lună mai târziu, așa că Gheorghiu a rămas pe lista celor mai căutați infractori români. Însă, cei de la Rise.md au aflat că el se ascundea deja la Chișinău, unde încerca să obțină cetățenia moldovenească și o altă identitate.
După doar cinci zile de la decizia instanței, Gheorghiu a înființat în R. Moldova o companie de consultanță financiară, Bogdan Consulting SRL. Gheorghiu era deja de șase ani în anturajul lui Plahotniuc, aflat atunci în culmea gloriei politice și financiare.
Fugarul român devine cetățean moldovean pe 17 mai 2017, iar apoi își schimbă și identitatea în două etape. Mai întâi, pe 24 mai, renunță la prenumele de Bogdan, iar pe 16 iunie își schimbă numele din Gheorghiu în Munteanu, devenind astfel Andrei Munteanu.
Dobândirea cetățeniei a fost verificată în 2017 de Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova, dar fără să găsească ceva suspect. La acel moment, fotografia lui Gheorghiu și data lui de naștere erau deja publice pe lista celor mai căutați români.
Cererea pentru schimbarea cetățeniei s-a bazat, în principal, pe faptul că tatăl său, Iuliu Pancrațiu Gheorghiu, s-a născut în Basarabia în 1935, unde ar fi și locuit până în 1940, iar după 1989, el a fost primul ambasador român la Vatican.
Citeşte şi: Începe nebunia: Elveția vrea să legalizeze vânzarea de cocaină în scop recreațional (stiripesurse.ro)
Ca să obțină cetățenia moldovenească, Gheorghiu a prezentat un cazier judiciar curat din România, deși era deja condamnat în dosarul CFR, precum și o adeverință din regiunea Odesa care indica locul de naștere al tatălui, însă, documentele erau false.
Neregulile au fost descoperite abia patru ani mai târziu, în 2021, când procurorii moldoveni au început să-l investigheze pe fugarul român pentru alte infracțiuni.
„Crearea sau conducerea unei organizații criminale, șantajul, săvârșit în proporții deosebit de mari, escrocherie, săvârșită în proporții deosebit de mari, spălarea banilor, săvârșită în proporții deosebit de mari”, au precizat oamenii legii pentru Rise.md.
Noile acuzații erau legate direct de dosarul „Frauda bancară”, care a scurtcircuitat sistemul financiar de la Chișinău în deceniul trecut și în care și Plahotniuc a fost acuzat că a fost unul din marii beneficiari.
Frauda bancară cunoscută și ca „Miliardul dispărut” a dus la prăbușirea celor trei bănci: Băncii de Economii SA, Banca Socială SA și Unibank. În perioada 2012 – 2014, instituțiile bancare au acordat împrumuturi în valoare de 2,9 de miliarde de dolari unor persoane interpuse și companii paravan, care acționau în interesul unei organizații criminale.
În urma ingineriei financiare, Ministerul Finanțelor a înregistrat un prejudiciu de aproape 23 de miliarde de lei. În noiembrie 2014, aproximativ 12% din PIB-ul țării a fost utilizat pentru acoperirea sumei sustrase din cele trei bănci, pentru a preveni falimentul sistemului bancar în R. Moldova.
Așa că, în 2022, și procurorii moldoveni îl pun pe Gheorghiu pe lista persoanelor urmărite la nivel național și internațional, iar R. Moldova îi retrage cetățenia, prin decret prezidențial, însă nici Gheorghiu, nici Plahotniuc nu mai erau atunci la Chișinău.
În schimb, cei doi se duelau din umbră în mai multe litigii care s-au derulat din toamna anului 2019 și până în vara lui 2022, pe axa Cipru – Dubai. Pe scurt, familia Plahotniuc acuza mai mulți români, în frunte cu Gheorghiu, că i-a înșelat încrederea și au deposedat-o de mai multe companii din paradisuri fiscale. Aceste companii paravan aveau în portofoliu un mare proiect imobiliar în Spania și o ambarcațiune de lux, evaluate la peste 80 de milioane de dolari.
Cea care a purtat efectiv procesul cu oamenii de afaceri din România a fost Oxana Childescu, soția lui Plahotniuc.
Interpușii
Litigiile dintre cele două părți oferă detalii amănunțite din lumea secretă a consultanților financiari care asigură servicii offshore. Childescu a susținut în fața judecătorilor că, împreună cu soțul ei, Vladimir Plahotniuc, l-a angajat, în 2011, pe Gheorghiu în calitate de consultant financiar. Cuplul Plahotniuc a fost sfătuit astfel cum să-și ascundă proprietățile printr-un mecanism offshore în care să fie numiți mai mulți interpuși drept beneficiari și directori nominali. Românul le-a livrat și numele celor care ar fi urmat să joace acest rol, mai susține Childescu.
Prima nominalizată a fost Ileana Mihaela Burcea, 46 de ani, o contabilă din Bolintin Vale, lângă București. Jurnaliștii de investigație au stabilit că Burcea a colaborat constant cu Gheorghiu în ultimele două decenii și a fost și martor în dosarul penal CFR, după ce i-a preluat acestuia acțiunile din compania care a facturat lucrările fictive către compania de stat.
Burcea este acuzată și ea de procurorii moldoveni pentru implicare în frauda bancară. Numele ei figurează și într-un document confidențial al Serviciul pentru Prevenirea Spălării Banilor din Republica Moldova pentru mai multe operațiuni frauduloase derulate de Plahotniuc. Contabila Burcea a fost numită beneficiara din acte și a companiei paravan prin intermediul căreia Plahotniuc a devenit proprietarul iahtului Honor, evaluat la aproape 50 de milioane de euro, disputat de cele două părți. În schimb, proprietatea spaniolă îl avea ca beneficiar în acte pe Gheorghe Cezar Chiriac, 71 de ani, din județul Iași. Childescu îl acuză și pe Chiriac că acționa la ordinele lui Gheorghiu.
Banca Comercială Română (BCR) l-a acuzat, de asemenea, pe Chiriac că ar fi fost interpusul lui Gheorghiu în 2013, când cei doi au administrat un complex turistic din Poiana Brașov, pentru dezvoltarea căruia banca a acordat mai multe credite, dar care intrase în insolvență.
BCR le-a făcut plângere penală, acuzându-i, printre altele, de conflict de interese și înșelăciune pentru că au direcționat bani din compania care dezvolta proiectul către firma lui Chiriac, iar în 2019, ei au scăpat de acuzații.
Cei de la Rise.md au încercat să discute cu toți cei implicați în proces și au mers la fostele lor adrese din România, unde sperau să găsească rudele, prin intermediul cărora să discute, însă fără succes. Jurnaliștii au mers și în Dubai la adresele unde erau înregistrate companiile lor, dar ele nu mai funcționează acolo deja de doi ani.
Ileana Mihaela Burcea, cu care Rise.md a mai discutat anul trecut, când a publicat primele articole despre iahtul și proprietatea spaniolă, n-a mai răspuns.
„Nu am oferit niciodată servicii familiei Plahotniuc- Childescu, întrucât nu am avut niciodată nicio relație comercială, nici personală și nu l-am cunoscut niciodată pe domnul Plahotniuc. Relațiile comerciale s-au derulat exclusiv între mine și dna Childescu, una dintre companiile deținute de mine prestând servicii de încorporare a companiilor în diverse jurisdicții”, a spus atunci Burcea.
În Cipru, unde a început procesul în octombrie 2019 cu cei trei români, Oxana Childescu a explicat celor de la Rise.md că a apelat la interpuși „pentru a asigura confidențialitatea cu privire la proprietatea lor, în scopul protejării carierei politice a vicepreședintelui, Vladimir Plahotniuc, de atacuri politice, precum și pentru a o proteja de riscul înalt al mediului de afaceri din Moldova”.
A mai susținut că Gheorghe Cezar Chiriac a fost numit beneficiar final al proprietății de Spania la propunerea lui Gheorghiu.
„Nici reclamanta, Oxana Childescu, nici vreun membru al echipei sale nu știau” despre Chiriac și „alții care urmau să fie declarați beneficiari finali ai structurilor corporative, datorită încrederii pe care reclamanta și Vladimir Plahotniuc o aveau față de Gheorghiu”, a spus ea.
În timpul procesului, Chiriac a declarat, la rândul lui, că nu îi cunoaște pe Childescu și Plahotniuc. El a susținut că este beneficiar final al proprietății spaniole, afirmând totodată că este „un om de afaceri de succes și foarte bogat, având mai multe bunuri” .
În schimb, Chiriac a spus despre Vladimir Plahotniuc că „este un criminal căutat la nivel internațional, care a fost o puternică figură politică moldovenească cu o influență enormă”.
Cât despre implicarea Oxanei Childescu în afacerea spaniolă, românul a spus în instanță că ea a aflat despre complexul imobiliar de la Burcea și Gheorghiu și s-a arătat „interesată să investească în proprietatea spaniolă, astfel încât proiectul să poată fi finalizat, dar nu a mai avut loc nicio investiție”.
Gheorghiu nu s-a apărat deloc în dosar. N-a făcut-o nici în Dubai, unde s-a mutat apoi procesul pentru proprietatea spaniolă.