Proprietarii livezilor de măslini din Turcia, al patrulea producător mondial de ulei de măsline, au fost protagoniştii unuia dintre puţinele cazuri de opoziţie triumfătoare la adresa măsurilor luate de preşedintele turc, islamistul Recep Tayyip Erdogan, a relatat EFE.
Cu o producţie de 177.000 de tone în 2016, Turcia s-a situat doar în urma Spaniei, Italiei şi Greciei ca principal furnizor de ulei de măsline, potrivit datelor Consiliului Oleicol Internaţional (COI), organizaţie interguvernamentală cu caracter ştiinţific şi tehnic activă în sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă.
Această poziţie părea să fie ameninţată de recentele planuri ale guvernului turc de deschidere a livezilor de măslini către activitatea industrială, care s-au lovit însă de opoziţia sectorului şi de tradiţiile sale bine înrădăcinate.
Proiectul de lege, promovat de Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) al lui Erdogan, la putere din 2002, avea în vedere modificarea dispoziţiei care interzice ridicarea de construcţii la o distanţă mai mică de trei kilometri de livezile de măslini. Şi aceasta deoarece pentru ministrul industriei, Faruk Ozlu, legea în vigoare, care datează din 1939, este învechită. “Dacă se ţine cont de tehnologia din zilele noastre, nu pare să aibă prea mult sens faptul că nu te poţi apropia la mai puţin de trei kilometri”, a susţinut Ozlu în parlamentul de la Ankara.
Luni la rând, agricultorii s-au mobilizat împotriva acestor planuri, susţinuţi de numeroase organizaţii ale societăţii civile şi de principala formaţiune de opoziţie, Partidul Popular Republican (CHP, social-democrat). “Îmi pot tăia capul, dar nu-mi pot tăia copacii”, a fost unul dintre sloganurile care au putut fi auzite la protestele agricultorilor. În cele din urmă, comisia pentru industrie din parlament a decis să retragă, la 13 iunie, cel mai polemic articol din proiectul de lege.
În unele regiuni din Turcia, măslinii guvernează de secole viaţa oamenilor. Astfel, într-o zonă din jurul localităţii Edremit, în vestul extrem al Turciei, toţi trăiesc de pe urma măslinilor. Aici, fetele nu se mărită dacă nu primesc arbori de măslin de la logodnicii lor, iar tăiatul moţului sau tradiţionala circumcizie a băieţilor nu au loc dacă respectivul copil nu primeşte în dar un măslin.
Mehmet Semerci, un producător de măsline la a patra generaţie din Edremit, explica recent pentru cotidianul turc Hurriyet, citat de EFE, că “pământul şi clima sunt cele care fac ca uleiul de măsline să fie bun. Măslinele au nevoie de aer curat şi nepoluat. Dacă legea trecea prin parlament, nu toţi copacii ar fi fost tăiaţi, însă toţi ar fi fost afectaţi (…) Pot construi în altă parte”.
Retragerea controversatului proiect de lege este unul dintre puţinele cazuri recente în care atotputernicul AKP nu a reuşit să se impună, comentează EFE, adăugând că prea puţin a contat, cel puţin până acum, faptul că premierul turc Binali Yildirim a insistat pe necesitatea de a impulsiona dezvoltarea industrială a ţării.
“Ce-i mai important? Măslinele sau fabricile industriale?”, s-a întrebat retoric Yildirim în parlament, atrăgând atenţia că în ultimii 15 ani de când partidul său se află la guvernare numărul măslinilor a crescut de la 100 la 171 de milioane de unităţi.
Însă opoziţia s-a menţinut pe poziţii în faţa riscului că o eventuală aprobare a proiectului de lege ar fi dus la tăierea a “până la 100 de milioane de măslini”, potrivit calculelor Consiliului Naţional al Uleiului de Măsline. Totodată, există temeri cu privire la efectele nocive ale diverselor industrii pentru măslini, cu generarea de praf şi poluare, după cum a avertizat organizaţia de mediu Greenpeace.
Anul trecut, Turcia a produs 1,73 milioane de tone de măsline, din care 430.000 de tone au fost folosite pentru consum şi restul pentru producerea de ulei. Însă în timp ce producătorii şi criticii sunt fericiţi că proiectul de lege a fost retras, guvernul nu se dă încă bătut. “Legile existente privind producţia de măslini nu satisfac necesităţile. Cât timp continuă să existe aceste necesităţi, acest proiect ar putea fi repus pe tapet”, a anunţat ministrul industriei după retragerea proiectului de lege, în luna iunie.