Mai mulţi bani publici, dar şi privaţi, ca prioritate pentru ţările din Sud în faţa provocărilor climatice au fost solicitările exprimate, joi, la Paris, la un summit la care Zambia a obţinut de la creditorii săi, inclusiv China, o restructurare a unei părţi a datoriei sale, iar Senegal o promisiune de ajutor pentru decarbonizarea economiei sale, transmite AFP, potrivit agerpres.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, organizatorul “Summitului pentru un nou pact financiar” care se va încheia vineri, i-a primit joi seară la Palatul Elysée pe o mare parte din şefii de stat şi de guvern, precum şi personalităţi ale finanţelor internaţionale prezenţi la summit.
În timpul zilei, el a cerut un “şoc al finanţării publice” în faţa crizei climatice şi a sărăciei ce subminează dezvoltarea ţărilor din Sud. Scopul dorit este generarea de miliarde de dolari, esenţiale pentru tranziţia energetică şi adaptarea ţărilor vulnerabile la încălzirea globală, schimbând în acelaşi timp structurile financiare internaţionale apărute după cel de-al doilea război mondial.
Foto: (c) LUDOVIC MARIN POOL/EPA
Mia Mottley, prim-ministrul tinerei republici Barbados, a primit multe aplauze după ce a cerut o “transformare absolută” a sistemului financiar, şi nu doar o “reformă”. Barbados, o insulă din Caraibe, este una din ţările cele mai vulnerabile la schimbările climatice. Ţările creditoare ale Zambiei, inclusiv China, au acceptat în cele din urmă să restructureze o parte din datorie.
Un grup de ţări bogate şi bănci de dezvoltare s-au angajat, de asemenea, să mobilizeze 2,5 miliarde de euro pentru a ajuta Senegalul să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili.
Foto: (c) LUDOVIC MARIN POOL/EPA
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a ţinut să arate că lucrurile s-au schimbat, anunţând că realocarea către ţările sărace a ajuns la 100 de miliarde de dolari drepturi speciale de tragere (DST), un fel de rezervă monetară a FMI.
Citeşte şi: Cu părere de rău, America: India nu-ți va fi niciodată aliat – Black News
Summitul găzduit de Palatul Brongniart din centrul Parisului nu vizează convenirea unor decizii concrete, dar beneficiază de invitaţi cu greutate. Premierul chinez Li Qiang, cancelarul german Olaf Scholz, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi sau directorul general al FMI.
Foto: (c) Saudi Press Agency/Handout via REUTERS
Preşedintele brazilian Lula, care urmăreşte acordul comercial european cu Mercosur, a subliniat “responsabilitatea ţărilor bogate de a finanţa ţările în curs de dezvoltare, care au rezerve forestiere”.”Nu poporul african este cel care a poluat lumea, nici popoarele din America Latină care poluează lumea”, a lansat preşedintele brazilian.”Cei care au poluat cu adevărat planeta în ultimii 200 de ani sunt cei care au făcut revoluţia industrială şi de aceea trebuie să plătească datoria istorică pe care o au faţă de planetă”.
“Toată lumea se uită pasiv şi aşteaptă să se întâmple ceva”, a spus tânăra activistă suedeză pentru climă Greta Thunberg, în timpul unei discuţii la Paris
Mai mulţi şefi de stat africani s-au exprimat împotriva ţărilor bogate, despre care cred că acordă cu mai multă rapiditate miliarde pentru a sprijini Ucraina aflată în război.
Preşedintele kenyan William Ruto a declarat pentru AFP că a venit “nu pentru a cere ajutor” ţărilor bogate, ci pentru o reformă a arhitecturii financiare globale care să permită ţărilor în curs de dezvoltare să se dezvolte şi “să fie parte din soluţie”. “Astăzi suntem cu toţii în acelaşi r.” în faţa încălzirii globale, a spus el.
Ideea summit-ului s-a născut în noiembrie în timpul negocierilor COP27 privind clima din Egipt, în urma unui plan prezentat de Mia Mottley. Obiectivul summit-ului este revizuirea urgentă a arhitecturii financiare internaţionale, născută din acordurile de la Bretton Woods din 1944 odată cu crearea FMI şi a Băncii Mondiale.
Accesul la finanţare este considerat dificil de ţările în curs de dezvoltare, în timp ce nevoile lor sunt imense pentru a face faţă valurilor de căldură, secetelor şi inundaţiilor şi pentru a ieşi din sărăcie, eliberându-se în acelaşi timp de combustibilii fosili şi conservând natura. Printre numeroasele idei aflate în discuţie se numără reducerea datoriilor faţă de angajamentele de salvgardare a naturii sau impunerea unei taxe internaţionale pe emisiile de carbon din transportul maritim.