Principala acuzată într-o serie de crime rasiste fără precedent după război în Germania a afirmat marţi, în închiderea unui proces-fluviu care a durat cinci ani, că nu mai are nicio legătură cu ideologia nazistă, informează AFP, conform agerpres.
Invitată să-şi exprime ultimul cuvânt în proces, Beate Zschäpe (43 de ani, foto) a afirmat că ideologia de extremă-dreapta “chiar nu mai are pentru ea nicio importanţă”.
Citeşte şi: În ciuda procedurii de infringement, Polonia nu renunţă la reforma judiciară (AFP)
Verdictul va fi dat de Tribunalul de la Munchen în 11 iulie.
Beate Zschaepe s-a adresat apropiaţilor celor circa zece victime, afirmând că simte “nefericirea” şi “disperarea” lor. “Aveţi sincera mea compasiune”, le-a spus ea, în condiţiile în care acest caz a scandalizat întreaga Germanie.
Această femeie este singura care răspunde direct, la Munchen, din 2013, pentru circa zece crime rasiste imputate unui trio neonazist denumit “Clandestinitate naţional-socialistă” (NSU), pe care ea îl constituise cu doi presupuşi complici, Uwe Mundlos şi Uwe Böhnhardt.
Aceştia doi din urmă au murit, după ce probabil s-au sinucis în 2011 când poliţia era pe urmele lor. Alţi patru presupuşi complici au compărut pentru fapte mai puţin grave alături de Beate Zschäpe, împotriva căreia Parchetul a cerut la sfârşitul lui 2017 închisoarea pe viaţă.
Principala acuzată a respins deja responsabilitatea sa în uciderea a opt imigranţi turci, a unui etnic grec şi unei poliţiste germane între 2000 şi 2007.
De asemenea, ea a afirmat marţi, în închiderea procesului său că nu ştie de ce cei doi presupuşi complici ai săi au ales să ucide anume aceste zece persoane, crime pe care le-a calificat drept “oribile”.
Citeşte şi: Japonia cumpără de la americani două radare ultraperformante
“Vă rog, nu mă condamnaţi pentru ceva ce nici nu am dorit, nici nu am comis”, a mai declarat ea adresându-se preşedintelui tribunalului, Manfred Götzl.
Crimele rasiste atribuite NSU au şocat profund Germania, încă traumatizată de trecutul său fascist, cu atât mai mult cu cât ancheta poliţistă a fost marcată de controverse şi critici cu privire la scăpările poliţiei.
Pista neonazistă a fost explorată de anchetatori abia mai târziu. Aceştia au refuzat multă vreme să facă legătura între diferite asasinate, avansând adesea pista reglărilor de conturi intracomunitare sau criminale.
Grupusculul NSU a putut astfel să acţioneze nepedepsit, în timp ce serviciile de informaţii interne trebuiau să supravegheze îndeaproape neonazismul în general şi acest grup în particular.