Principalii candidați la Președinția României le promit moldovenilor ‘marea cu sarea’
Pe 24 noiembrie, România își alege președintele într-un scrutin extrem de disputat, cu cinci candidați principali: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) și Mircea Geoană (independent). Susținerea necondiționată a parcursului european al Republicii Moldova este o temă comună pentru toți, având în vedere numărul tot mai mare al moldovenilor cu cetățenie română, activi la urne.
Marcel Ciolacu, premier și lider PSD, este favorit în sondaje. Acesta promite să prioritizeze integrarea europeană a Republicii Moldova, lucrând „la nivel european” pentru accelerarea acestui proces. Printre propunerile sale se numără conectarea infrastructurală și energetică, cu accent pe autostrăzi și interconectări strategice deja începute, transmite Europalibera.org.
Deși nu a vizitat Chișinăul în campanie, Ciolacu s-a folosit de imagini cu președintele R. Moldova, Maia Sandu, dintr-o vizită anterioară pentru a-și consolida mesajele electorale. PSD rămâne un partid bine poziționat în Moldova, având atât o filială locală, cât și un partener oficial, PSDE.
Nicolae Ciucă: Sprijin cu susținerea PAS
Liderul PNL și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, este un alt susținător ferm al parcursului european al Chișinăului. În campania sa, Ciucă a vizitat Chișinăul și s-a întâlnit cu liderii PAS. Ciucă consideră că AUR reprezintă o amenințare pentru stabilitatea regională și a transmis electoratului moldovean că PNL este „cel mai proeuropean partid din România”. Liderul liberal și-a concentrat mesajul pe întărirea legăturilor economice și politice cu Chișinăul.
George Simion: „Unirea este un obiectiv strategic”
George Simion, liderul AUR, nu a putut vizita Moldova în campanie din cauza interdicției de intrare impuse de autoritățile moldovene, care îl acuză de acțiuni de destabilizare. Simion promovează unirea R. Moldova cu România ca obiectiv strategic și promite crearea unei instituții dedicate acestui scop, abordând unificarea treptată prin integrare economică, sanitară și educațională.
Criticii îl acuză de legături cu Moscova, dar Simion respinge aceste acuzații, susținând că este dedicat doar intereselor românești.
Elena Lasconi: Promisiuni economice și o relație resetată
Elena Lasconi, candidata USR, promite sprijin economic pentru R. Moldova, însoțit de o „resetare” a relației bilaterale, bazată exclusiv pe parteneri proeuropeni. Vizita sa la Chișinău a inclus întâlniri cu reprezentanți ai societății civile, iar programul său electoral propune reducerea timpilor de așteptare la vamă și investiții directe în economie.
Mircea Geoană: Un vicepremier pentru Moldova
Independentul Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, promite să sprijine conectarea Republicii Moldova la rețelele europene de transport și energie. Geoană propune înființarea unui post de vicepremier în Guvernul României, dedicat relației cu Chișinăul, pentru a facilita aderarea Moldovei la UE.
Miza moldovenilor cu cetățenie română
Moldovenii cu cetățenie română joacă un rol important în aceste alegeri. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni pot vota în cadrul scrutinului, iar partidele încearcă să îi atragă prin mesaje și promisiuni care vizează apropierea celor două țări.
De menționat că alegerile prezidențiale și parlamentare din România au captat atenția presei internaționale, inclusiv a publicației Politico, care analizează potențialele consecințe ale scrutinelor asupra politicii interne și externe a țării. Într-un articol intitulat „Cum să urmărești alegerile din România ca un profesionist”, Politico atrage atenția asupra ascensiunii partidului de extremă dreapta AUR și a liderului său, George Simion.
Politico avertizează că o eventuală victorie a lui Simion ar putea complica relațiile României cu vecinii săi, inclusiv R. Moldova și Ucraina, unde liderul AUR este declarat persona non grata. Ucraina l-a interzis pe George Simion pe fondul „activităților sale anti-ucrainene sistematice”, acuzându-l că încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
La alegerile prezidențiale din România, cetățenii români, inclusiv moldovenii cu cetățenie română, vor avea de ales între 14 candidați. Pe lista acestora se regăsesc atât lideri ai partidelor politice din România, cât și candidați independenți.
Votul în străinătate va continua sâmbătă, 23 noiembrie, și duminică, 24 noiembrie, între orele locale 07:00 și 21:00.
Adresele celor 59 de secții de votare deschise în Moldova sunt:
Chișinău 1, Consulat general din strada Grigore Ureche, nr. 2;
Chișinău 2, Consulat general din strada Grigore Ureche, nr. 2;
Chișinău 3, Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes”, strada Avram Iancu, nr. 36;
Chișinău 4, Teatrul „Satiricus”, strada Mihai Eminescu, nr. 55;
Chișinău 5, Biblioteca Națională, strada 31 august 1989, nr.78A;
Chișinău 6, Biblioteca Națională, strada 31 august 1989, nr. 78A;
Chișinău 7, Biblioteca Națională, strada 31 august 1989, nr. 78;
Chișinău 8, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, strada Cebotari, nr. 53;
Chișinău 9, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, strada Cebotari, nr. 53;
Chișinău 10, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, strada Cebotari, nr. 53;
Chișinău 11, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere, strada Mihai Kogălniceanu, nr. 65;
Chișinău 12, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, strada Mihai Kogălniceanu, nr. 67;
Chișinău 13, Blocul Didactic Nr. 1 al Universității de Stat de Medicină și Farmacie, Str. Nicolae Testemițanu, nr. 27;
Chișinău 14, Facultatea Tehnologia Alimentelor, Universitatea Tehnică a Moldovei, strada Studenților, 9/9;
Chișinău 15, Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Bussiness, bd. Dacia, nr. 41;
Chișinău 16, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, strada Ion Creangă, nr. 1;
Stăuceni, Primăria Stăuceni, strada Alexei Mateevici, nr. 13;
Băcioi, Primăria Băcioi, strada Independenței, nr. 125;
Hâncești, Primăria Hâncești, strada Mihalcea Hîncu, nr. 132;
Ialoveni, Casa Raională de Cultură „Andrei Ungureanu”, strada Alexandru cel Bun, nr. 86;
Nisporeni, Primăria Nisporeni, strada Alexandru cel Bun, nr. 55;
Orhei 1, Școala de Muzică, strada Chișinăului, nr. 9;
Orhei 2, strada Eliberării, nr. 172/C;
Căușeni, Casa Raională de Cultură, strada Păcii, nr. 18;
Anenii Noi, Casa de Cultură, strada Parcului, nr. 13;
Bardar, Casa de Cultură, strada Aurel David, nr. 70;
Călărași, Primăria Călărași, strada Mihai Eminescu, nr. 19;
Durlești, Casa de Cultură, strada Alexandru cel Bun, nr. 5;
Strășeni, Școala de Arte, strada Mihai Eminescu, nr. 37;
Mereni, Primăria Mereni, strada Ștefan cel Mare, nr. 96;
Răzeni, Casa de Cultură, strada Grigore Bivol, nr. 2;
Costești, Casa de Cultură, strada Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 68;
Ștefan Vodă, Casa de Cultură, strada 31 August 1989, nr. 2;
Criuleni, Centrul pentru tineret UNIT, strada 31 august 1989, nr. 102;
Bălți 1, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, strada Ștefan cel Mare, nr. 81;
Bălți 2, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, strada Ștefan cel Mare, nr. 81;
Briceni, Casa de Cultură, bulevardul Independenței, nr. 30;
Ocnița, Primăria orașului Ocnița, strada Mihai Viteazul, nr. 1;
Edineț, Primăria orașului Edineț, strada Octavian Cirimpei, nr. 30;
Dondușeni, Biblioteca Publică Orășenească „Ion Druță”, strada Independenței, 97;
Soroca, Palatul de Cultură Soroca, strada Independenței, nr. 74;
Râșcani, Primăria orașului Râșcani, strada 31 august, nr. 4;
Drochia, Consiliul Raional Drochia, bulevardul Independenței, nr. 15;
Florești, Casa de Cultură Florești, strada Speranța, 1;
Glodeni, Consiliul Raional Glodeni, strada Suveranității, 2;
Șoldănești, Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”, strada 31 august, nr. 2;
Sângerei, Casa de Cultură Sângerei, strada Barbu Lăutaru, nr. 29;
Rezina, Primăria orașului Rezina, strada 27 August 1989, nr. 1;
Ungheni, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, strada Națională, nr. 3;
Fălești, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, strada Alexandru Lăpușneanu, 1;
Telenești, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, strada Ciprian Porumbescu, 3;
