Biroul Procurorului Public European (EPPO, Parchetul European) avea la finalul anului trecut 1.117 de investigaţii active, valoarea pagubelor implicate fiind de 14,1 miliarde euro, potrivit unui comunicat al instituţiei dat publicităţii miercuri, transmite şi agerpres.
În 2022, EPPO a primit şi procesat 3.318 rapoarte de infracţiuni şi a deschis 865 de anchete. Mai mult, judecătorii au decis îngheţarea a 359,1 milioane de euro în timpul investigaţiilor EPPO (comparativ cu 147,3 milioane de euro în 2021), ceea ce reprezintă de peste 7 ori mai mult decât bugetul organizaţiei pentru anul trecut.
Citește și: Două trenuri S-AU CIOCNIT în Grecia (VIDEO)! Sunt zeci de morţi şi răniţi! – Black News
Documentul mai arată că 16,5% din investigaţiile active (185) au vizat cazuri de fraude cu TVA, însă valoarea pagubelor rezultate din aceste cazuri este de aproape jumătate (47%) din valoarea totală a pagubelor implicate.
EPPO are activi 114 procurori europeni delegaţi, iar la sediul central din Luxemburg lucrează 217 de angajaţi.
”La un an şi jumătate de la debutul activităţilor noastre, potenţialul EPPO nu poate fi ignorat. În 2022, am demonstrat că EPPO are o capacitate fără precedent de a identifica şi urmări fluxurile financiare volatile şi aranjamentele juridice netransparente. (…) Suntem pe drumul corect, dar trebuie să facem mai mult. EPPO este departe de a-şi fi atins potenţialul deplin. Dacă vrem ca EPPO să schimbe lucrurile durabil, avem nevoie de ajustări juridice şi organizaţionale. Acestea includ revizuirea regulamentului EPPO şi desemnarea pentru cazurile EPPO a unor anchetatori specializaţi pentru fraude financiare în toate statele membre paerticipante”, a declarat procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi.
Procurorii europeni delegaţi formează avangarda EPPO, lucrând la nivel descentralizat în cele 22 de state membre participante din UE.
În 2022, au fost procesate majoritatea cazurilor acumulate deschise de autorităţile naţionale care au fost transmise EPPO şi au fost tratate toate noile rapoarte despre suspiciuni de fraude, venite din toate sursele posibile. Proporţia rapoartelor primite de la părţi private este foarte ridicată (58%), ceea ce reflectă aşteptările mari pe care cetăţenii europeni le au de la EPPO ca organism judiciar al UE, relevă raportul anual al EPPO.
O primă evoluţie pozitivă cu privire la nivelul de detectare a fraudelor ce afectează interesele financiare ale UE în unele state membre ar putea fi percepută. Există acum mai multe anchete iniţiate pentru fraudă cu fonduri UE în cele 22 de state membre participante decât media istorică de dinaintea creării EPPO. Acest lucru este vizibil în partea de venituri a bugetului UE, cu o concentrare sporită din partea unor autorităţi naţionale.
Frauda de tip carusel cu TVA este cea mai profitabilă infracţiune în UE, implicând pierderi fiscale de 50 de miliarde de euro anual în statele membre. Operaţiunea Amiral a evidenţiat că toate jurisdicţiile participante din UE pot fi implicate, indiferent de locul producerii pagubelor la un anumit moment dat sau de locul detectării. De asemenea, ea a arătat ramificaţiile internaţionale complexe ale fenomenului grav al infracţionalităţii financiare.
Totuşi, încă există discrepanţe semnificative care trebuie să fie soluţionate pentru ca EPPO să poată face o schimbare durabilă, în special în combaterea fraudelor transfrontaliere cu TVA.
EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE – Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda – au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie.
