În ultimii 20 de ani, producția de gaze naturale a României a înregistrat un declin constant, coborând de la aproximativ 12-13 miliarde de metri cubi în anii 2005-2006, până la pragul de circa 8,5 miliarde mc în prezent. Această scădere de peste 30% a transformat țara dintr-un stat aproape independent energetic într-unul dependent de importuri, cu menţiunea că dependenţa este chiar profundă în sezonul rece.
Diminuarea volumelor de gaz extras nu a fost cauzată de un singur factor, ci de mai mulţi, potrivit stiripesurse.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
În primul rând, este vorba de epuizarea naturală a zăcămintelor. Cele mai mari pungi de gaz de pe teritoriul României (localizate preponderent în Transilvania și Moldova) sunt exploatate de peste jumătate de secol, unele chiar de un secol. Sondele vechi au intrat într-o fază avansată de declin natural, rata de epuizare fiind de circa 5-7% pe an – după cum apare în situaţiile Petrom şi Romgaz – în absența unor noi descoperiri majore pe uscat. Această descoperire pe uscat care să schimbe trendul este Caragele, a Romgaz. Aici sunt rezerve estimate de circa 30 de miliarde mc, dar compania controlată de stat nu a reuşit încă să extragă la întreaga capacitate, deși se străduieşte de mulţi ani să facă toate forajele necesare.
Dincolo de declinul natural, am trecut în aceşti ani prin instabilitate legislativă și fiscală. În ultimul deceniu, introducerea unor taxe suplimentare pe veniturile excepționale, modificările repetate ale redevențelor și blocajele aduse de fosta Lege Offshore din 2018 au descurajat investițiile. Companiile petroliere au amânat proiectele majore de explorare și dezvoltare din cauza lipsei de predictibilitate, iar Exxon chiar a plecat din România (unde era asociată cu Petrom în Marea Neagră), concentrându-se pe alte pieţe mai „prietenoase”.
Aici putem adăuga şi relativa reticenţă a băncilor de a finanţa proiecte din domeniul exploatării de hidrocarburi datorată faptului că politicile cliamtice europene nu prea încurajează noile proiecte din petrol şi gaze.
Nu în ultimul rând, este de remarcat lentoarea proiectelor din Marea Neagră. Deși rezervele din adâncurile Mării Negre (în special perimetrul Neptun Deep) au fost confirmate ca fiind uriașe, exploatarea lor comercială a fost amânată cu aproape un deceniu din cauza disputelor politice privind taxarea gazului.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Deși România a devenit recent cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană (pe fondul opririi zăcământului gigant de la Groningen, Olanda), producția internă a fost pentru un consum industrial în scădere, datorat închiderii marilor combinate chimice şi unor capacităţi din termocentrale.
Abia din 2027 odată cu pornirea exploatărilor de mare adâncime din Marea Neagră, tendința de declin va fi inversată, urmând ca producția națională să se dubleze, până în 2030, potrivit estimărilor. Şi consumul de gaze ar putea să se dubleze, potrivit estimărilor Transgaz, prin intrarea în funcţiune a unor capacităţi mari în termocentrale pe gaze – Mintia şi Iernut, repornirea la capacitate a Azomureş şi continuarea programul de branşare a localităţilor.
This post was last modified on 23/06/2026 17:14 17:14