Deputații au aprobat astăzi cu 55 de voturi proiectul de lege privind modificarea Codului Educației. Schimbările vizează reorganizarea a 73 de școli, asigurarea unor programe de studiere a limbii române pentru copiii din diaspora, incluziunea copiilor cu dizabilități severe, revenirea la note pentru elevii din clasa a IV-a, consolidarea rețelei școlare și măsuri de susținere a tinerilor specialiști. Totodată rectorii universităților vor putea candida pentru mai multe mandate, informează MOLDPRES.
Documentul a fost prezentat în plen de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, care a specificat că modificările propuse vizează probleme stringente din sistem și răspund unor solicitări acumulate în urma discuțiilor cu părinții și angajații din sector. Tot el a răspuns și la întrebările parvenite din partea opoziției, care a criticat documentul.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
„Noi, la PAS, suntem conștienți că atât reforma teritorial-administrativă, cât și modificările la Codul Educației ne costă politic. Dar noi nu am venit la guvernare ca să rămânem toată viața și să ne preocupe doar propriul interes. Noi, ca societate, avem de răspuns la niște provocări majore. Și chiar dacă aceste răspunsuri ne costă politic, ele sunt necesare și le vom implementa”, a declarat ministrul.
Șeful de la Educație a menționat că schimbările în sistemul educațional sunt dictate și de situația demografică.
„Sistemul educațional din Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar până în 2040 numărul elevilor din școli ar putea scădea cu aproximativ 30%”, a precizat Perciun.
După trei ore de dezbateri, 13 deputați s-au înscris pentru luări de cuvânt.
„Nu înțeleg cum unii politicieni, deși spun că educația este o prioritate, se opun schimbărilor. Toți suntem conștienți că un copil care vrea să facă un experiment la biologie, chimie sau fizică, într-o școală cu 3–4 colegi în clasă, nu va putea. Va putea, însă, într-o altă școală, la 5 sau 10 kilometri distanță. Și, da, statul le va oferi transport”, a menționat deputata Victoria Belous.
Opoziția parlamentară a criticat dur proiectul, susținând că modificările urmăresc asigurarea unui nou mandat de rector pentru unul dintre conducătorii universităților din Moldova și reducerea numărului de școli din sate.
„Modificările la Codul Educației, prezentate astăzi, nu sunt decât presiuni politice asupra sistemului educațional, care favorizează rectorul UTM”, a spus deputata Ala Ursu-Antoci.
În baza criteriilor propuse în Cod, ar urma să fie reorganizate 73 de școli, dintre care 10 ar urma să fie transformate în grădinițe, 43 în școli primare, iar 17 în școli primare-grădinițe. Numărul total de școli vizate reprezintă aproximativ 6% din totalul instituțiilor publice școlare din țară. În total, de această măsură vor fi vizați 1.200–1.300 de copii, ceea ce reprezintă doar 0,5% din numărul total de elevi.
Autoritățile vor veni și cu măsuri de sprijin pentru familii și profesori. Astfel, transportul școlar va fi gratuit, iar părinții elevilor transferați în alte instituții vor primi o alocație lunară de 1.000 de lei pe parcursul a doi ani de studii. Cadrele didactice vizate de reorganizare vor beneficia de sprijin prin reconversie profesională, relocare și acoperirea cheltuielilor de transport. Profesorii care nu se vor putea angaja în raion vor putea beneficia de o indemnizație de relocare spre un loc de muncă în alt raion, de până la 300.000 de lei. Criteriile de eligibilitate și procedura de acordare a acestei indemnizații vor fi reglementate ulterior de Guvern.
Modificările operate în Cod prevăd și acces extins la programe de studiere a limbii române pentru copiii reveniți din diasporă și pentru copiii cetățenilor străini.
De asemenea, vor fi create grupe de sprijin pentru copiii cu dizabilități severe, cu câte două cadre didactice, iar clasele de sprijin vor fi organizate și în școlile auxiliare. Elevii vor putea continua studiile încă trei ani după absolvirea clasei a IX-a, în regim special, în cadrul unui program pilot.
Totodată, din septembrie, în clasa a IV-a vor fi reintroduse notele la disciplinele de examen. În ultimii zece ani, în clasele primare, învățătorii au utilizat un sistem de descriptori („excelent”, „foarte bine”).
O altă noutate vizează tinerii specialiști, care vor primi indemnizații mai mari de repartizare.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Începând cu 1 ianuarie 2027, școlile cu peste 400 de elevi vor trece la autonomie financiară. Astfel, directorii vor gestiona bugetul și vor planifica achizițiile în mod independent, fără a depinde de autoritățile locale. În prezent, 939 de școli beneficiază deja de autonomie financiară, iar alte 172 sunt gestionate de contabilitatea organelor locale.
Documentul aprobat de Parlament prevede și introducerea unor criterii clare pentru încetarea contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată ale directorilor adjuncți, precum și obligativitatea desfășurării concursurilor publice pentru aceste funcții. Actualmente, aproape 39% dintre adjuncți ocupă funcția pe termen nelimitat, iar alți 27% se află în interimat. Totodată, sunt înregistrate cazuri în care interimatul depășește 10–15 ani.
