Autorităţile de la Erevan au reţinut marţi – într-o nouă zi de proteste în Armenia la care se cere demisia premierului Nikol Paşinian – 70 de persoane, ceea ce face ca bilanţul celor arestaţi în ultimele zile să se ridice la 320, transmite EFE, potrivit agerpres.
Manifestanţii cer demisia premierului armean pe care îl acuză de concesii unilaterale făcute Azerbaidjanului în conflictul asupra enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah, potrivit organizatorilor.
Citeşte şi: Rusia vrea să anexeze noi teritorii ucrainene – Black News
”Prin folosirea excesivă a forţei şi încălcând dreptul internaţional al cetăţenilor de a participa la manifestaţii paşnice, poliţia a reţinut circa 30 de militanţi ai Partidului Patria”, a scris pe Facebook unul dintre liderii acestei formaţiuni, Arsen Babaian, care a adăugat că, până la ora locală 10:00 (06:00 GMT) fuseseră reţinuţi peste 70 de manifestanţi, ceea ce face ca numărul total al reţinerilor să depăşească 320.
”Compatrioţii noştri ni se alătură în acţiunile noastre. Le dovedim autorităţilor că puterea se află în stradă şi că trebuie să demisioneze cât mai repede”, a declarat presei vicepreşedintele parlamentului armean, Işhan Sagatelian, de la blocul de opoziţie ”Armenia”. Politicianul citat, coordonator al aşa-numitei Mişcări de Rezistenţă, a subliniat că actuala campanie de nesupunere civică declanşată luni în ţară va continua până la obţinerea obiectivului vizat: demisia lui Paşinian.
Citeşte şi: Zelenski acuză Rusia că a UITAT lecţiile celui de-al doilea război mondial – Black News
Armenia şi Azerbaidjan îşi dispută provincia Nagorno-Karabah din anii ’90 ai secolului trecut. Ultimul lor război, purtat în toamna anului 2000, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.
Din 17 aprilie, în Armenia au loc zilnic acţiuni, marşuri şi mitinguri antiguvernamentale, după ce Paşinian a declarat în parlament că comunitatea internaţională a cerut Erevanului ”să-şi reducă pretenţiile” cu privire la statutul provinciei Nagorno-Karabah şi să semneze un acord de pace cu Azerbaidjanul.