Mai multe sute de mii de catalani au manifestat duminică la Barcelona pentru a protesta împotriva detenţiei a nouă lideri ai mişcării separatiste din Catalonia, acuzaţi de “rebeliune”, scandând sloganuri precum “Libertate pentru prizonierii politici” şi solicitând iniţierea unui dialog politic, informează AFP, conform agerpres.
Poliţia municipală a numărat “315.000 de participanţi”, a indicat agenţiei de presă citate un purtător de cuvânt, când mulţimea compactă se dispersa fără incidente la puţin timp după ora prânzului.
Citește și : Regele Salman al Arabiei Saudite denuntă „ingerinţele flagrante ale Iranului” în afacerile arabe
La şase luni după primele încarcerări, manifestanţii au umplut marele bulevard Paralel, scandând: “Vrem ca voi să vă întoarceţi acasă” – un mesaj adresat liderilor separatişti aflaţi în detenţie provizorie în regiunea capitalei spaniole Madrid, urmăriţi pentru “răzvrătire”, “deturnare de fonduri” şi delictul controversat de “rebeliune”, pasibil de “maximum 30 de ani de închisoare” şi care presupune o “revoltă violentă”.
“Suntem din ce în ce mai numeroşi pentru a denunţa judiciarizarea politicii (…) şi a spune că trebuie dată o soluţie democratică acestui conflict”, au pledat de la tribună actori catalani responsabili cu citirea manifestului pregătit de organizatori.
Apelul la manifestaţie a fost lansat de o platformă de asociaţii şi sindicate creată în martie pentru a “apăra instituţiile catalane” şi “dreptul şi libertăţile fundamentale”.
Faptul că secţiunile catalane ale celor două mari sindicate, Comisiile muncitorilor şi UGT, fac parte din aceasta, împreună cu asociaţiile separatiste ANC şi Omnium, a provocat proteste puternice printre membrii lor care nu şi-au dorit niciodată independenţa.
Citește și : Vladimir Putin : Noi lovituri occidentale împotriva Siriei ar putea provoca „haos” în relaţiile internaţionale
“Dar aceasta nu este o manifestaţie pro-independenţa”, a declarat secretarul general al UGT regional, Camil Ros. “E timpul să construim poduri şi ca problema Cataloniei să fie rezolvată nu în instanţe, ci prin dialog şi pe cale politică”, a spus el.
Printre manifestanţi a fost văzută lângă preşedintele separatist al parlamentului catalan, Roger Torrent, primarul de stânga al Barcelonei, Ada Colau, care susţine în mod regulat că ea nu este separatistă.
“Puigdemont, preşedinte”, au scandat manifestanţii, la zece zile după punerea în libertate a fostului preşedinte separatist catalan Carles Puigdemont în Germania, unde un tribunal a considerat că acuzaţiile de “rebeliune” nu se bazează pe argumente solide pentru eventuala sa extrădare în Spania.
Cu toate acestea, magistraţii spanioli au transmis joi omologilor lor germani elemente care să acrediteze existenţa “violenţelor care justifică rebeliunea”, în speranţa de a obţine extrădarea lui Puigdemont în Spania pentru această acuzaţie.
Puigdemont este de asemenea acuzat de deturnarea de fonduri publice, în legătură cu organizarea referendumului de autodeterminare la 1 octombrie, interzis de autorităţile spaniole.
Foştii preşedinţi ai unor asociaţii separatiste, Jordi Sanchez şi Jordi Cuixart, se află în arest provizoriu din 16 octombrie. Încarceraţi înainte de proclamarea eşuată a unei “Republici catalane” la 27 octombrie, aceştia sunt consideraţi ca membri ai nucleului dur care au condus marşul către independenţă.
Numărându-se printre cele două milioane de persoane – 47,5% dintre alegătorii catalani – care au acordat separatiştilor o majoritate de locuri în parlamentul regional în decembrie, un manifestant de 74 de ani concluzionează pesimist pentru AFP:”Nu cred că voi vedea o Republică catalană independentă, nu avem sprijinul nimănui în lume, ei nu înţeleg ce poate fi identitatea catalană”.
Separatiştii mai au la dispoziţie cinci săptămâni pentru a învesti un candidat la preşedinţia catalană, altfel vor avea loc noi alegeri regionale în iulie.
Într-o scrisoare trimisă din închisoare, fostul vicepreşedinte separatist Oriol Junqueras a cerut taberei sale să evite “gesticulaţiile” şi “atitudinile extremiste care nu duc nicăieri”. El a prezentat ca “o necesitate” formarea imediată a unui guvern catalan, pentru ca regiunea – sub tutela Madridului – să-şi recapete autonomia asupra instituţiilor.
