Dacă liderul catalan destituit Carles Puigdemont nu se va prezenta în instanţă, procedura normală prevede ca împotriva sa să fie emis un mandat de arestare, a declarat preşedintele Curţii Supreme a Spaniei, joi, potrivit Reuters, transmite agerpres.
“Când cineva nu apare după ce a fost citat de un judecător pentru a depune mărturie, în Spania sau în orice altă ţară a UE, în mod normal este emis un mandat de arestare”, a declarat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Carlos Lesmes.
Carles Puigdemont va coopera cu autorităţile spaniole şi belgiene chiar dacă nu s-a prezentat în faţa tribunalului spaniol joi, a anunţat avocatul său belgian. “Climatul nu este bun, este bine să luăm o anumită distanţă”, a declarat avocatul Paul Bekaert pentru Reuters. “(…) el va coopera cu justiţia spaniolă şi belgiană”, a adăugat Bekaert.
Citeşte şi: Bilanţul atacului armat din Colorado a crescut la trei morţi
Anterior, AFP a relatat că membri ai guvernului catalan destituit şi deputaţi, care urmează să fie audiaţi în ancheta pentru “răzvrătire” şi “rebeliune”, au sosit joi dimineaţă la tribunalul din Madrid, fără liderul lor, Carles Puigdemont, rămas la Bruxelles. Din cei 14 membri ai guvernului destituit convocaţi, lipsesc cinci, între care şeful executivului regional Carles Puigdemont, care se află de luni în Belgia, de unde a denunţat un “proces politic”.
Fostul număr doi al executivului regional catalan, Oriol Junqueras, a sosit primul joi la Audienţa Naţională, tribunalul însărcinat cu dosarele cele mai complexe, urmat de alţi opt ex-miniştri, fiind înconjuraţi de manifestanţi care strigau “Nu sunteţi singuri!” în limba catalană.
La scurt timp, preşedinta demisă a parlamentului catalan Carme Forcadell şi cinci deputaţi au sosit la Curtea Supremă, unde urmau să fie audiaţi în virtutea statutului lor parlamentar. Înalta curte a anunţat că, la cererea avocaţilor acestora, audierea deputaţilor separatişti a fost amânată pentru data de 9 noiembrie.
Procurorul general federal cere ca toţi aceştia să fie inculpaţi pentru deturnare de fonduri publice, răzvrătire şi rebeliune, ultimele două delicte prevăzând pedepse care merg de la 15 ani la 30 de ani de închisoare.
Ei sunt acuzaţi că au încurajat “o mişcare de insurecţie activă” în cadrul populaţiei catalane pentru a realiza secesiunea, ignorând toate deciziile justiţiei, inclusiv interdicţia de a organiza referendumul privind autodeterminarea la 1 octombrie.
Autorităţile catalane afirmă că în cadrul scrutinului, tabăra care a votat pentru secesiune a repurtat o victorie cu 90,18% din voturi, în condiţiile unei participări de 43%, în pofida intervenţiei, uneori, violente din partea poliţiei pentru a împiedica această consultare, scrie AFP.
Liderii catalani s-au bazat pe aceste rezultate neverificabile pentru a proclama la 27 octombrie independenţa “Republicii catalane”. Câteva ore mai târziu, guvernul spaniol prelua controlul asupra regiunii, destituind guvernul local şi dizolvând parlamentul de la Barcelona pentru a convoca noi alegeri la 21 decembrie.
Dacă se va respecta rechizitoriul parchetului, judecătorii pot nu doar să-i pună sub acuzare, ci să ordone şi plasarea lor în arest preventiv.
Liderul separatist catalan, Carles Puigdemont, a refuzat să compară în faţa justiţiei spaniole. Refugiat la Bruxelles cu patru dintre miniştrii destituiţi, el a denunţat un “proces politic”.
Citeşte şi: Preşedintele kosovar lansează critici neobişnuit de dure la adresa UE. Care este motivul?
Într-un comunicat, el a prezentat drept o tactică concertată activităţile guvernului său demis. Unii membri vor merge la Audienţa Naţională pentru a “denunţa voinţa justiţiei spaniole de a urmări judiciar ideile politice”, alţii “rămân la Bruxelles pentru a denunţa în faţa comunităţii internaţionale acest proces politic”, se menţionează în text.
Unul dintre membrii parlamentului, care urmează să fie audiat joi, Joan Josep Nuet, a catalogat drept “iresponsabilă” atitudinea lui Puigdemont. “Toţi cei convocaţi ar putea sfârşi în arest preventiv” pentru că el a arătat că există riscul ca ei să fugă, a declarat acesta miercuri la Catalunya Radio.
Artur Mas, predecesorul lui Puigdemont între 2010 şi 2016, a declarat pentru presa de la Madrid că urmărirea judiciară alimentează sentimentul nedreptăţii în Catalonia.
În faţa refuzului lui Puigdemont şi celor patru miniştri ai săi de a se prezenta la tribunal, parchetul ar putea cere arestarea lor şi judecătorul spaniol ar putea emite un mandat european de arestare. Justiţia belgiană ar avea la dispoziţie un termen de până la 60 de zile pentru a-i preda Spaniei, ceea ce ar amâna revenirea lor la o dată ulterioară alegerilor din 21 decembrie.
