AFP
Intrarea candidatei extremei drepte franceze Marine Le Pen în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa şi posibilităţile reale ca ea să câştige scrutinul în faţa lui Emmanuel Macron generează nelinişti pe pieţele financiare şi în rândul principalilor parteneri ai Franţei, din cauza unor puncte din programul său politic, scrie luni agenţia EFE, potrivit agerpres.
Preferinţa naţională
”Preferinţa naţională” susţinută de Marine Le Pen are în vedere ca, în condiţii egale, francezii să aibă prioritate în faţa străinilor (inclusiv în faţa celor din alte state ale UE) în obţinerea oricărui loc de muncă în sectorul public sau privat, dar şi în atribuirea locuinţelor sociale ori a altor prestaţii.
Citește și : Majoritatea covârşitoare a mexicanilor susţine rămânerea la putere a preşedintelui Lopez Obrador
Străinii vor avea dreptul la asistenţă socială numai după şase ani de muncă în Franţa. Aceste dispoziţii discriminatorii contravin regulilor de bază ale UE şi Constituţiei franceze.
Protecţionism şi naţionalism economic şi de mediu
Le Pen doreşte să impună administraţiilor publice franceze să-şi încheie contractele cu companii franceze şi să naţionalizeze autostrăzile.
În politica energetică susţine naţionalizarea pieţei astfel încât francezii şi nu statele vecine să beneficieze de preţurile mai mici ale energiei nucleare. Ea vrea să prelungească durata de exploatare a reactoarelor nucleare aflate în serviciu şi să lanseze construcţia altora noi, în timp ce promite să oprească construcţia parcurilor eoliene şi să le dezafecteze pe cele existente, considerând că acestea urâţesc peisajul.
Cât despre angajamentele europene şi internaţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, Le Pen afirmă că, dacă ajunge preşedinte, va ajusta în fiecare an traiectoria Franţei în funcţie de ce fac la acest capitol alte ţări şi în funcţie de dorinţa francezilor şi de calitatea vieţii lor.
Oprirea ”imigraţiei necontrolate”
Le Pen consideră că în Franţa imigraţia a scăpat de sub control şi doreşte să supună unui referendum o serie de reguli menite să restrângă dreptul la azil, pe care potenţialul imigrant să-l poată solicita numai din străinătate, şi să pună capăt reîntregirilor familiale. Ea doreşte să interzică dreptul la azil pentru imigranţii clandestini şi să stabilească expulzarea lor sistematică.
Considerând vălul islamic drept un semn de integrism religios, Marine Le Pen doreşte să interzică purtarea acestui văl în orice spaţiu public.
Dreptul francez să prevaleze în faţa celui european
Citește și : Social-democraţii suedezi deschid discuţiile pentru o eventuală aderare la NATO
Marine Le Pen a renunţat în 2017 la propunerea de a scoate Franţa din zona euro, dar îşi menţine intenţii precum impunerea întâietăţii dreptului francez asupra celui european, reducerea la jumătate a contribuţiei franceze la bugetul UE, restabilirea controalelor la graniţele Franţei şi renegocierea acordurilor Schengen.
Apropierea de Putin
Marine Le Pen a fost primită la Kremlin de preşedintele Vladimir Putin în timpul campaniei electorale din 2017. După declanşarea războiului din Ucraina, ea a condamnat invazia rusă, dar consideră că pentru obţinerea păcii este nevoie de concesii faţă de Rusia şi să fie avute în vedere revendicările Moscovei, de pildă renunţarea la extinderea NATO.
Ea respinge de asemenea instituirea unui embargou asupra importurilor de petrol şi gaze din Rusia, avertizând că acesta ar afecta puterea de cumpărare a francezilor, a cărei susţinere a fost unul dintre principalele sale mesaje electorale.