Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului.
Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului.
Economia Rusiei, sub presiune înainte de criza iraniană
Cu doar câteva săptămâni înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, elitele economice ruse priveau cu îngrijorare evoluțiile interne.
Bugetul elaborat de Ministerul rus al Finanțelor pentru 2026 se baza pe un preț de referință de aproximativ 59 de dolari pe baril pentru petrolul Urals, principalul sortiment exportat de Rusia.
Însă în ianuarie veniturile din energie au scăzut la cel mai redus nivel din 2020, iar încasările fiscale au fost dezamăgitoare.
În paralel, sancțiunile occidentale, dobânzile ridicate și deficitul de forță de muncă puneau presiune asupra economiei. Tensiunile dintre Ministerul Finanțelor și banca centrală privind modul în care ar trebui gestionată situația deveniseră tot mai vizibile.
„Nu era deloc un colaps. Dar guvernul se confrunta cu alegeri dificile: trebuia să reducă cheltuielile, să crească taxele și chiar să ia în calcul o reducere a cheltuielilor militare”, spune Serghei Vakulenko, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center.
Oprirea războiului din Ucraina nu era o opțiune, adaugă analistul, însă devenea clar că Rusia ar fi trebuit „să economisească puțin”.
„Dintr-odată, Moscova a primit acest cadou”
Situația s-a schimbat însă rapid după atacurile asupra Iranului. Pe fondul represaliilor Teheranului și al escaladării regionale, transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz a fost perturbat, iar piețele energetice au reacționat imediat.
„Dintr-odată, Moscova a primit acest cadou. Au primit o gură de oxigen”, spune Vladimir Milov, fost ministru adjunct al Energiei în Rusia, devenit critic al Kremlinului în exil.
Potrivit acestuia, oficialii ruși sunt în prezent „foarte, foarte fericiți” de evoluția piețelor energetice.
Creșterea prețurilor petrolului vine exact în momentul în care Rusia avea nevoie de venituri suplimentare pentru a susține cheltuielile uriașe generate de războiul din Ucraina.
Petrolul rusesc ar putea fi vândut chiar mai scump
Escaladarea conflictului ar putea produce și un alt efect favorabil Moscovei. În loc să fie vândut cu discount din cauza sancțiunilor occidentale, petrolul rusesc ar putea ajunge să fie comercializat la prețuri mai mari, pe fondul temerilor legate de aprovizionarea globală.
Principalii cumpărători ai Rusiei – India și China – încearcă deja să își asigure livrări stabile.
În plus, Washingtonul pare să accepte temporar această situație. Departamentul Trezoreriei al SUA a emis o derogare de 30 de zile care autorizează India să cumpere petrol rusesc „pentru a permite petrolului să continue să circule pe piața globală”.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat ulterior că Statele Unite ar putea „ridica sancțiunile și pentru alte volume de petrol rusesc”, o schimbare semnificativă față de politica de anul trecut, când erau sancționate țările care cumpărau energie din Rusia.
Kremlinul profită deja de moment.
„Rusia a fost și continuă să fie un furnizor de încredere atât de petrol, cât și de gaze”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că cererea pentru energia rusească a crescut.
Kremlinul speră într-un conflict prelungit
Oficiali și comentatori apropiați Kremlinului susțin că șocul energetic ar putea continua.
Consilierul prezidențial Kirill Dmitriev a scris pe platforma X că „tsunamiul șocului petrolier abia începe”, criticând decizia Europei de a renunța la energia rusească drept „o greșeală strategică”.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
În același timp, comentatori pro-Kremlin au distribuit analize potrivit cărora prețul petrolului ar putea urca până la 215 dolari pe baril.
Experții în energie avertizează însă că este prea devreme pentru a vorbi despre o victorie economică a Rusiei. Pentru ca impactul să fie cu adevărat major, prețurile ridicate ar trebui să se mențină aproximativ un an.
„Una sau două luni de prețuri ridicate vor ajuta cu siguranță, dar nu vor salva economia”, spune Vladimir Milov.
Potrivit lui Serghei Vakulenko, o creștere temporară a prețului petrolului va „ajuta doar la amânarea deciziilor dificile”.
În același timp, Moscova ar putea avea un alt motiv să spere că războiul din Orientul Mijlociu se prelungește: fiecare zi de conflict înseamnă și consumarea unor stocuri de armament americane de care Ucraina depinde pentru a se apăra.
