Rusia acordă o importanţă majoră dezvoltării relaţiilor cu Republica Moldova, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin la întrevederea cu omologul său moldovean Igor Dodon, care a sosit miercuri în capitala rusă într-o vizită oficială de două zile, potrivit RIA Novosti, TASS şi Kommersant, scrie Agerpres.
‘Chiar în debutul întâlnirii noastre, aş vrea să menţionez că Rusia acordă o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu Republica Moldova, unul dintre partenerii noştri prioritari în spaţiul CSI’ (Comunitatea Statelor Independente), a afirmat preşedintele rus, adăugând că, în ultimii ani, datorită inclusiv eforturilor personale ale lui Dodon, situaţia în domeniul schimburilor comerciale şi al relaţiilor economice dintre cele două ţări se îmbunătăţeşte.
Citește și : Rouhani: Iranienii trebuie „să se pregătească pentru o perioadă grea”
‘Relaţiile dintre ţările noastre sunt în mod tradiţional prietenoase, frăţeşti, strategice. Aşa a fost, este şi va fi şi acest lucru nu poate fi distrus de nimeni’, l-a asigurat Dodon pe Putin, cu care se întâlneşte pentru a şaptea oară din ianuarie anul trecut.
‘În Rusia se află circa jumătate de milion de cetăţeni moldoveni, care trimit anual acasă aproape un miliard de dolari’, a spus preşedintele moldovean, subliniind că Moscova este un ‘partener strategic’ al Chişinăului în problema transnistreană.
În acest context, Igor Dodon a declarat că forţele ruse din Transnistria ‘garantează pacea’ în stânga Nistrului şi că ‘majoritatea populaţiei’ moldovene susţine acest punct de vedere, o declaraţie care contravine demersurilor guvernului de la Chişinău, care a cerut de la tribuna ONU înlocuirea actualei misiuni de pace ruse din Transnistria cu una civilă, sub mandat ONU, precum şi retragerea Grupul operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR, creat pe rămăşiţele Armatei a 14-a).
‘Vreau să confirm poziţia conducerii Moldovei şi a majorităţii cetăţenilor republicii: aspirăm la o aprofundare a parteneriatului nostru strategic cu Rusia. Da, dorim să fim prieteni cu toată lumea, dar nu vom fi prieteni cu cineva împotriva altcuiva’, a mai spus Dodon.
Într-o postare pe Facebook, preşedintele moldovean a comunicat că patriarhul Bisericii Ruse, Kirill, cu care s-a întâlnit în prima zi a vizitei sale la Moscova, l-a decorat cu ordinul ecleziastic Sf. Serghie de Radonej. ‘Biserica Ortodoxă din Moldova este parte a Bisericii Ortodoxe Ruse’, l-a asigurat Dodon pe patriarhul rus, exprimându-şi speranţa că acesta va efectua în curând vizita promisă, dar amânată, în Republica Moldova.
Citește și : Trump întâmpinat cu proteste la funeraliile victimelor atentatului anti-semit din Pittsburgh
Publicaţia rusă Kommersant scrie că Igor Dodon urmează să primească drept cadou 11 maşini de model Kamaz pentru serviciile comunale moldovene, iar la ceremonie de predare a utilajelor va participa şi vicepremierul rus, Dmitri Kozak, cu care are programată o întrevedere.
Conform aceluiaşi ziar, vizita lui Dodon la Moscova poate fi considerată una cu tentă electorală, având în vedere că în Republica Moldova sunt preconizate alegeri parlamentare în februarie 2019, de rezultatul cărora depinde dacă preşedintele moldovean va obţine sau nu pârghii reale de putere. Din această perspectivă, preşedintele moldovean poate conta pe sprijinul lui Vladimir Putin, scrie Kommersant, care aminteşte că niciuna din întrevederile Putin-Dodon nu s-a încheiat cu semnarea vreunui document important, întrucât şeful statului moldovean are un rol mai mult simbolic în angrenajul puterii de la Chişinău.
Expertul moldovean de limbă rusă Vladislav Kulminski, de la Institutul de iniţiative strategice din Chişinău, a declarat pentru Kommersant că pentru Dodon aceste întâlniri regulate cu Putin sunt o sursă care îi asigură popularitatea, întrucât preşedintele rus este lider în clasamentul celor mai populari politicieni străini printre moldoveni.
Potrivit unui sondaj realizat în septembrie şi citat de Europa Liberă, Partidul Socialiştilor al preşedintelui Igor Dodon, pe care acesta îl susţine făţiş, era creditat cu 36% din opţiunile de vot, fiind urmat de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, centru-dreapta), creditat cu 11,9% din opţiuni, Partidul Democrat (PD, centru-stânga), cu 11,2% din preferinţe şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA, centru-dreapta) al lui Andrei Năstase, cu 10,6%.
