Războaiele din Iran și Ucraina pun o presiune tot mai mare pe Uniunea Europeană, care caută soluții pentru a sprijini în continuare militar și economic țara vecină. În acest context tensionat, Europa pare prinsă ca-ntr-un clește între incompetența președintelui american și violența celui rus.
Pe acest fond tensionat, în decurs de două zile, trei state membre ale Alianței Nord-Atlantice au fost vizitate de drone rusești. Incidentele de violare a spațiului aerian de către forțele militare ale Kremlinului sunt tot mai frecvente, în timp ce la nivelul NATO se manifestă în continuare o criză de soluții pentru descurajarea acțiunilor ostile ale lui Vladimir Putin la adresa Europei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În urmă cu două săptămâni, televiziunile din Rusia au început o campanie de propagandă intitulată “Estonia în 3 zile”. În dezbaterile TV, controlate de Kremlin, se promovează intens ideea unui atac militar asupra Estoniei, mai precis cucerirea orașului aflat la graniță, Narva.
Campania nu e formată numai din sloganuri și îndemnuri la luptă, ci se prezintă hărți cu planuri de acțiune, strategii de atac și modalități de preluare a controlului orașului.
Scopul acestei acțiuni militare ar fi acela de a surprinde NATO și de a provoca tensiuni în interiorul alianței, susțin comentatorii ruși. O lipsă de reacție militară din partea forțelor occidentale ar însemna o victorie strategică pentru Kremlin și ar arăta o mare slăbiciune a Alianței Nord-Atlantice.
Atacul dronelor
În data de 25 martie, în urma unui val de atacuri aeriene ale Rusiei asupra Ucrainei, în Estonia a fost lovită o centrală electrică de către o dronă a Kremlinului intrată în spațiul aerian al țării baltice.
De asemenea, dronele au pătruns și în spațiul aerian al Lituaniei și Letoniei. Resturi ale aparatelor de zbor fără pilot au fost găsite pe teritoriul celor două țări.
România nu a fost nici ea ocolită de operațiunile militare ale Kremlinului.
“Joi, 26 martie, forțele Federației Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în zona de nord a județului Tulcea”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naționale.
“La ora 00:44, o dronă deviată de apărarea antiaeriană ucraineană a pătruns în spațiul aerian național pe o distanță de aproximativ 4 kilometri. Drona s-a prăbușit la 2 kilometri de localitatea Parcheș, în afara zonei locuite”, mai anunță reprezentanții armatei.
“Nu s-au raportat pagube materiale sau victime. Zona a fost securizată, urmând ca echipe specializate ale MApN și SRI să efectueze cercetările la fața locului”, se mai precizează în comunicatul oficial.
Strategia Kremlinului: Este un accident
De la începutul războiului din Ucraina, cel puțin 14 drone au violat spațiul aerian al României, unele dintre ele prăbușindu-se pe teritoriul țării, conform publicației “Monitorul Apărării și Securității”.
Forțele militare ale țării noastre nu au raportat până acum nicio acțiune de distrugere a vreunui aparat de zbor fără pilot aparținând Rusiei.
La nivelul NATO, au fost înregistrate 33 de intrări ilegale, 10 țări fiind afectate.
“Decizia Federației Ruse, de exemplu, de a lovi porturile ucrainene la câțiva kilometri de flancul Alianței Nord-Atlantice este extrem de susceptibilă de a genera preocupare – dronă cu dronă. Sigur, Federația Rusă joacă ceea ce se numește negarea plauzibilă: este un accident”, a explicat Cristian Diaconescu, fost consilier de securitate națională, într-un interviu acordat spotmedia.ro.
“Dacă vreți să o asumați (voi cei din NATO – n.red.) ca fiind o temă de amenințare a Alianței Nord-Atlantice, atunci escaladați voi. Noi (rușii – n.red.), de fapt, nu doream să escaladăm. De aici multe alte elemente. Toate aceste chestiuni de răspuns, uneori, sigur că Ucraina trebuie să le discute, în primul rând, cu cei din vecinătate”, a explicat Diaconescu strategia Kremlinului.
Un raționament falimentar
Dar ceva s-a schimbat, campania publică din Rusia care cere atacarea militară a Estoniei, violările tot mai dese ale spațiului aerian din statele de pe flancul estic al NATO indică o ușoară, dar constantă tendință a lui Putin de a escalada conflictul din Ucraina, de a-l aduce tot mai mult în zona Alianței Nord-Atlantice.
Sunt semne tot mai vizibile că președintele Rusiei e sub presiune și vede salvarea într-o criză europeană. El mizează pe haosul apărut după ce Donald Trump a atacat Iranul, dar și pe supărarea liderului american pe statele NATO care, consideră el, nu-l ajută să securizeze traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Vladimir Putin are convingerea, exprimată în mai multe ocazii, că statele europene sunt slabe și nu se înțeleg atunci când sunt sub presiune. De aceea, liderul rus vede escaladarea conflictului și transferarea lui și pe teritoriul NATO ca o posibilă prăbușire a susținerii militare și economice pentru Ucraina. Astfel, s-ar putea ajunge rapid la o înțelegere care să sacrifice independența țării vecine.
E același tip de raționament care l-a dus pe Putin la decizia de a invada Ucraina în februarie 2022 și pe care-l folosește în continuare, deși s-a dovedit a fi falimentar. O renunțare la el ar însemna o recunoaștere a faptului că a greșit, cu consecințe necunoscute, posibil periculoase pentru autoritatea președintelui rus.
O posibilă soluție
Statele europene sunt prinse ca-ntr-un clește în două conflicte majore care pun în pericol securitatea și dezvoltarea acestora. Un preț mare al petrolului, provocat de războiul din Iran, reprezintă o amenințare la adresa stabilității economice.
Conflictul militar din Ucraina e, de asemenea, văzut ca un pericol uriaș pentru pacea și siguranța cetățenilor europeni, Rusia rămânând în continuare principalul inamic.
De asemenea, relația proastă pe care o au marile puteri europene cu Donald Trump nu face decât să slăbească NATO și să mărească gradul de instabilitate.
Una dintre soluțiile diplomatice care poate fi folosită de UE o reprezintă o negociere mai dură cu Trump, condiționând ajutorul militar de care acesta are nevoie în Golful Persic de presiuni consistente făcute asupra lui Putin de către președintele american pentru a se ajunge la un armistițiu în Ucraina.
Criza din Golful Persic afectează și Europa în aceeași măsură sau chiar mai mult decât afectează SUA. Astfel, există posibilitatea unei înțelegeri între europeni și Trump, dar fereastra de oportunitate pentru negociere rămâne îngustă. Atât evenimentele din Iran, cât și cele din Rusia se succed cu rapiditate, punând o presiune tot mai mare pe stabilitatea globală.
