R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
„Este ceva ieșit din comun, nu știu dacă au mai existat așa cazuri în R. Moldova”, a declarat Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, despre dosarul „Interpol”.
Într-adevăr, țara noastră risca să fie eliminată din această organizație internațională, dacă procurorii moldoveni nu s-ar fi implicat în acest dosar, care, în cazul în care va avea finalitate, ar putea revoluționa sistemul de drept de la noi.
De această părere sunt unele persoane din structurile de forță, care au acceptat să explice pentru Jurnal.md, doar sub protecția anonimatului, cum a funcționat schema prin care zeci de infractori din alte țări au dispărut din lista infractorilor căutați de Interpol, obținând azil politic sau statut de refugiați în R. Moldova.
R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
Pe 4 iunie, Veronica Dragalin a anunțat presa că mai mulți oficiali de la noi sunt bănuiți că ar fi facilitat obținerea de azil politic sau statut de refugiat în R. Moldova pentru infractori dați în căutare internațională de China, Franța, Australia, Kârgâzstan, Rusia, Ucraina și Belarus, după care notificările roșii sau solicitările de reținere a acestor persoane din sistemul Interpol erau blocate. În schimbul acestor nelegiuiri, funcționarii noștri ar fi primit mită milioane de dolari americani. Dragalin a specificat că Procuratura Anticorupție (PA) a fost sesizată despre aceasta de către Parchetul Național Financiar din Franța, iar investigația are loc cu asistența Biroului Federal de Informații (FBI) al SUA.
Doar în primele zile ale urmăririi penale, 42 de procurori au efectuat 33 de percheziții și au reținut cinci persoane. În scurt timp însă patru dintre aceștia au fost eliberați și după gratii a rămas doar Viorel Țentiu, conducătorul Centrului Cooperare Polițienească Internațională (CCPI) al Inspectoratului General de Poliție sau, pe scurt, șeful Biroului Interpol Moldova, acuzat de corupere pasivă. Peste câteva zile după aceste declarații, o altă persoană vizată în acest dosar, care încerca să părăsească țara, a fost încătușată la Aeroportul Chișinău și plasată în arest. Iar Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP, a declarat că șapte angajați ai CCPI au fost suspendați din funcții.
Schema fost începută în anul în care Pârlog a devenit șef de comisie la Interpol
Veronica Dragalin, care este și procurorul de caz, s-a eschivat să dea numele altor bănuiți sau învinuiți în acest dosar. Ea totuși a mai spus un detaliu interesant și anume că solicitanții de azil în episoadele cercetate de procurori de regulă nu veneau în R. Moldova pentru a depune cereri de azil, după cum cere legea, ci erau reprezentați de alte persoane.
R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
În același timp, presa de peste Prut a dezvăluit că printre bănuiți se numără și ex-ministrul Justiției, Vitalie Pârlog, și avocatul Oleg Mâță, dar și șeful Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) al Ministerului de Interne, Mihail Vodă. Mai târziu, în spațiul public au apărut un mandat judecătoresc cu privire la o percheziție și o ordonanță de reținere, care scot la iveală originile acestei scheme transnaționale, precum și numele a 30 de beneficiari de protecție ilegală din partea statului nostru.
Mai exact, din cele două documente, se înțelege că, în aprilie, au fost intentate două dosare penale cu privire la acest caz, care apoi au fost conexate. Iar schema a fost pusă în practică de fapt nu în 2022, după cum anunță unele mass-media, ci în 2017 – în plină guvernare PD și într-un an foarte important pentru Vitalie Pârlog, care ar fi jucat un rol-cheie în ea, dacă nu chiar rolul decisiv. Fost ministru al Justiției și reprezentant al guvernului la CtEDO pe vremea puterii comuniste, în noiembrie 2016, acesta a fost ales membru al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol (CCF). În martie 2017, a devenit președinte al acestei comisii, pentru ca, în decembrie, același an, să fie numit director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), funcție din care și-a dat demisia peste numai două luni.
Dacă ne amintim, la acea vreme, Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru, declara că anume Plahotniuc, din interese proprii, l-ar fi promovat pe Pârlog la șefia comisiei de la Interpol, iar plecarea acestuia din fruntea Securității arăta că problemele oligarhului cu justiția în statele europene ar fi foarte grave. În acest sens, menționăm că, încă în 2013, Dorin Recean, pe atunci ministru de Interne, afirma că „păpușarul” este monitorizat de către Interpolul din Italia și că din dosarul său ar fi dispărut unele pagini.
Măștile infracțiunii – considerentele politice și două firme din Dubai
Vitalie Pârlog a condus CCF până în 2022. Iată de ce, după 2019, când Plahotniuc a fugit din R. Moldova, același Usatîi, dar și alți politicieni, presupuneau că oligarhul nu este anunțat în căutare internațională, pentru că s-ar fi bucurat de protecția ex-ministrului Justiției. La rândul lor, autoritățile noastre erau informate de la Lyon, unde Interpolul își are sediul central, că fostul lider PD nu are notificare roșie, deoarece există bănuiala că acesta ar fi persecutat din considerente politice.
R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
Același motiv, politic, a fost invocat și de beneficiarii de azil în R. Moldova și în alte state, care au dispărut pentru o perioadă din lista infractorilor anunțați în căutare și care sunt cercetați astăzi de către procurorii moldoveni și francezi. În ordonanța PA despre care am vorbit, se mai arată că, în cadrul infracțiunii, au fost folosite două companii înregistrate în Dubai, „MCE Advisory” și „VR Legal Advisory”, cunoscute și ca „Echipa Drepturilor Omului”, prin intermediul cărora Vitalie Pârlog și avocatul Oleg Mâță ar fi ajutat fugarii anunțați în căutare internațională să obțină statut de solicitanți de azil în R. Moldova și în alte țări, pentru a le fi blocate notificările roșii și a rămâne liberi.
Pe portalul „MCE Advisory”, se arată că firma își are adresa fizică la Dubai și este specializată în prestarea serviciilor de consultanță în domeniul financiar, bancar și al afacerilor. Conform registrului de stat al persoanelor juridice din Emiratele Arabe Unite, cele două companii își au adresa juridică în orașul Ras Al Khaimak și au numere de telefon moldovenești. În documentele „VR Legal Advisory”, este indicat chiar telefonul mobil al lui Vitalie Pârlog.
Cum ar fi funcționat schema, pas cu pas
Ambele firme din Emirate sunt dirijate de Pârlog și, în realitate, ar fi ajutat fugarii căutați de Interpol să scape de închisoare, în schimbul unor remunerări fabuloase. Astfel, reprezentanții acestora ar fi plecat mai întâi la Dubai, unde ar fi semnat contracte de consultanță, după care ar fi fost instruiți cu ce acte să ajungă în R. Moldova și cui anume să se adreseze. Se presupune că milioanele obținute pe această cale erau împărțite cu funcționarii noștri, implicați în schemă.
R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
În continuare, avocații fugarilor, în lipsa acestora, plecau în R. Moldova și depuneau cereri de azil la IGM, motivând de cele mai multe ori că clienții lor sunt persecutați politic de către statul care i-a dar în căutare internațională. Apoi avocații anunțau despre aceasta Lyonul. Din acel moment, notificarea roșie în privința infractorilor era suspendată, după cum stipulează regulile Interpolului. Devenind persoane protejate, fugarii nu pot fi extrădați în acest caz, dar numai dacă se află în R. Moldova. La noi însă, din câte se vede, s-a făcut abstracție și de aceste prevederi legale.
După ce primește o cerere de azil, IGM controlează veridicitatea celor invocate de către solicitant, inclusiv prin intermediul SIS. Avizele negative ale Securității, precizează sursele Jurnal.md, au parafa „Secret” și nu sunt incluse în dosarul propriu-zis al solicitantului, conform procedurii, ci într-un alt dosar, iar în primul doar se face trimitere la ele. Aceleași surse subliniază că mulți solicitanți, care figurează în ordonanța PA, deși au primit aviz negativ de la SIS, au beneficiat oricum de azil din partea IGM.
Iar odată cu acordarea azilului de către un stat, CCF, condusă altădată de Pârlog, ia decizia finală cu privire la radierea persoanei din lista de căutare a Interpol. Procedura respectivă ar dura vreo jumătate de an, dar în 90 la sută din cazuri, dacă sunt invocate motive politice, Comisia adoptă o hotărâre favorabilă solicitantului.
Atât Vladimir Andronachi, cât și avocatul său Oleg Mâță, figurează în dosarul Interpol
Sursele Jurnal.md mai spun că cei de la FBI nu sunt implicați nemijlocit în acțiunile de urmărire penală în acest caz, ci ei doar au sesizat Lyonul despre unele suspiciuni pe care le-ar fi avut și care ar fi condus la intentarea dosarului Interpol. Mai bine zis, americanii ar fi constatat că Viorel Țentiu verifica unele notificări roșii înainte ca fugarii la care acestea se refereau să ceară azil la IGM. Iar atunci când Lyonul se interesa dacă acestor persoane într-adevăr li s-a acordat protecție în R. Moldova, șeful CCPI ar fi răspuns afirmativ în aceeași zi.
R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
Interesant e și faptul că, printre beneficiarii de azil nominalizați în actele PA, se numără și ex-deputatul PD, Vladimir Andronachi. Acesta ar fi obținut azil în altă țară, dar probabil prin aceeași schemă. Amintim că și el a fugit din R. Moldova după căderea guvernării Plahotniuc, fiind reținut în Ucraina în iunie 2023. A fost extrădat în R. Moldova, unde este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în dosarul „furtul miliardului”. Coincidență sau nu, avocatul lui Andronachi în această cauză penală este Oleg Mâță, cel bănuit de procurori că ar fi fost complicele lui Pârlog în dosarul Interpol.
Oleg Mâță a fost și apărătorul autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, și consilier al lui Artur Reșetnicov, când acesta conducea SIS-ul.
Jurnaliştii nu au reușit să-l găsească pe Vitalie Pârlog, iar Viorel Țentiu se află în arest, fapt pentru care le oferă ambilor dreptul la replică. La rândul său, Oleg Mâță refuză să discute cu presa despre acest caz.
Sunt și alte persoane care au beneficiat de azil politic prin aceeași schemă.
R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
De exemplu, Tang Yong, fost șef al unei companii din China, este investigat pentru nelegiuiri grave, conform inspecției disciplinare din această țară.
Murat Usenov, fiul ex-premierului Kârgâzstanului, Daniar Usenov, s-a refugiat la Minsk, fiind anunțat în căutare internațională, pentru că ar fi „legalizat” afacerile unui membru al unui grup criminal, care a decedat.
Serghei Osheroski, exponent al lumii interlope din Ucraina, condamnat anterior pentru jaf și răpire de persoane. Și-a părăsit țara după invazia rusă și a plecat în Franța, dar a fost și în Dubai. A fost anunțat în căutare pentru prejudicii materiale în proporții deosebit de mari și vătămării corporale grave.
Trei întrebări care rămân fără răspuns
Prima întrebare pe care și-o pun mulți cu privire la dosarul Interpol este de ce nimeni de la IGM nu se află după gratii. Poate că Mihail Vodă, care conduce instituția respectivă de numai un an, nu cunoaște prea multe despre acest subiect, dar de ce și subalternii, și predecesorii săi sunt liberi, în timp ce Țentiu, șeful CCPI, structură care nu are putere de decizie în privința azilului, este închis?
R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
Să admitem totodată că, dacă Pârlog ar fi fost capul schemei, Țentiu, care conduce Interpol Moldova tocmai din 2016, ar fi fost mâna sa dreaptă la Chișinău. Dar nici așa nu se înțelege toleranța de care se bucură IGM – piesa principală în această schemă – din partea procurorilor anticorupție… Surse bine documentate în acest domeniu dau asigurări că, fără intervenția celor de la Migrație, Interpol Moldova nu poate radia nicicum datele introduse în sistem de către un alt stat, care a anunțat persoanele respective în căutare.
O altă întrebare este cine a depus cererile din numele fugarilor și cine de la IGM le-a primit și le-a examinat, știind că astfel încalcă Legea cu privire la azil, care prevede obligativitatea prezenței solicitanților la momentul depunerii cererilor?
A treia întrebare este de ce SIS nu a solicitat în judecată anularea azilului în cazul persoanelor care au beneficiat de azil din partea IGM?
Nici Segiu Bularu, avocatul lui Viorel Țentiu, nu găsește răspuns la aceste întrebări. El adaugă că, în cadrul percheziției, procurorii nu au ridicat altceva de la clientul său decât materialele de la serviciu și un laptop.
R.Moldova ar putea fi exclusă din Interpol
„Ne întrebăm și noi de ce dl Țentiu a fost ales drept țap ispășitor, dar deocamdată nu avem un răspuns. Trebuie să lucrăm în continuare, pentru a înțelege ce se întâmplă”, a precizat Bularu.
Nimic nu s-ar fi găsit nici la Denis Calin, ofițer superior la Biroul Interpol Moldova, care a fost reținut și apoi eliberat. Igor Hlopețchi, avocatul care a participat la percheziția din casa acestuia, consideră că procurorii noștri urmăresc alt scop decât cel declarat.
„Paradoxul e că capii grupării, adică cei de la Migrație, nu au fost supuși măsurilor preventive, cu excepția lui Țențiu. Sunt presați ăștia mai mici, care într-adevăr nu aveau posibilitatea să primească milioane de dolari, pentru a-i scoate basma curată pe conducătorii schemei”, este de părere Hlopețchi.
Mihail Vodă a refuzat să răspundă la orice întrebare legată acest dosar. „Nu, vă rog frumos, nu am ce să vă spun la subiectul acesta”, a răspuns șeful IGM.
