R.Moldova, cea mai vulnerabilă țară din Europa la schimbările climatice: Cum lovesc seceta și canicula un stat care se bazează pe agricultură
Agricultura, care reprezintă unul dintre pilonii tradiționali ai economiei Republicii Moldova, trece prin al treilea an consecutiv de secetă severă. „Astăzi nu mai putem planta aceleași culturi ca acum 20-30 ani”, recunoaște ministrul Mediului din această țară. HotNews a vorbit cu fermieri, climatologi și reprezentanți ai Guvernului de la Chișinău pentru a afla cum fac față efectelor schimbărilor climatice.
Fermierii din Republica Moldova, în special cei din raioanele din sud, cele mai afectate de secetă, cer instituirea stării de urgență din cauza secetei. Unul dintre aceștia a povestit pentru HotNews care sunt problemele cu care se confruntă.
Citește și: Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova, prin ofensiva în Rusia, la negocieri ‘echitabile’
Agricultura este una dintre ramurile importante ale economiei Moldovei reprezentând peste 10 % din PIB-ul țării.
Gheorghe Jucanu, din raionul Cahul, lucrează 850 de hectare, dintre care 250 de hectare sunt semănate cu porumb. Fermierul spune că, în ceea ce privește porumbul, anul acesta nu va avea ce recolta.
„Este ars în proporție de 100%. Cunosc situația în trei raioane din sud și este la fel peste tot. Dar sunt probleme similare și în centrul, dar și în nordul țării”, a declarat fermierul pentru HotNews.ro.
Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii din Republica Moldova, Vasile Șarban a confirmat anterior că în multe zone porumbul este afectat anul acesta, în medie, în proporție de 80%.
Pierderi și la grâu și la floarea soarelui
Dar nu doar porumbul a fost afectat în acest an. Gheorghe Jucanu vorbește despre pierderi mari și la grâu: a recoltat 1,8 tone la hectar, în condițiile în care, pentru a-și acoperi măcar cheltuielile, ar fi trebuit să aibă 3,5 tone la hectar.
Astfel, calculează agricultorul, pierderile la hectarul de grîu ar fi în jur de 300 de euro.
În ceea ce privește floarea-soarelui, Jucanu estimează o recoltă de aproximativ 700 de kilograme la hectar, în timp ce pentru a acoperi cheltuielile ar fi avut nevoie de cel puțin dublu, adică 1,5-1,8 de tone.
„După trei ani consecutivi de secetă nu mai avem rezerve de umiditate”
„În zona noastră, raionul Cahul, chiar și pădurile, copacii, au început să se usuce. Nu știu spre ce mergem, dar situația este foarte gravă. Singura cultură care a avut plus valoare a fost rapiță. Și în anul 2022-2023 am avut probleme, dar am avut ceva rămășițe de umiditate în pământ. Acum, după trei ani consecutivi de secetă, nu mai avem deloc rezerve de umiditate”, a mai explicat fermierul.
Jucanu spune că mulți agricultori din zona lui au început să primească înștiințări de executare de la bănci sau de la furnizori și că nu este clar câți dintre aceștia se vor mai pregăti pământul pentru culturile de anul viitor.
Gheorghe Jucanu, alături de alți agricultori din Republica Moldova, în special din sudul țării, au solicitat de mai multe ori instituirea stării de urgență în agricultură. Fermierul spune că „certificatele de forță majoră” prin intermediul cărora Guvernul oferă ajutor țintit, fiecărui fermier în parte, nu reprezintă o soluție.
„Băncile nici nu vor să discute la acest subiect. Noi am făcut eșalonare trei ani la rând, asta este al treilea an, nicio bancă, niciun vânzător de inputuri (n.r.- furaje, fertilizatori etc) nu mai merg pe eșalonare. Am cerut guvernului să ne ofere un credit agricol, pe mai mulți ani. Ne-au dat 100 de milioane de lei moldovenești (n.r.- 25,5 milioane RON). Dacă împărțim la toți, ne ajunge câte 50 de mii. Nu rezolvăm problema, avem nevoie de un program de lungă durată”, susține fermierul.
Ce spune ministrul Agriculturii
Vicepremierul și ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că 97 mii de hectare de terenurile agricole și aproximativ două mii de întreprinderi agricole sunt afectate de secetă. Majoritatea sunt din sudul republicii: acolo, tradițional, temperaturile sunt mai ridicate decât în alte regiuni ale țării.
În ceea ce privește suma de 100 milioane de lei moldovenești, aceasta vine ca o completare la măsurile non-financiare care au fost deja luate, precum creditele agricole în condiții preferențiale, a mai completat ministrul Agriculturii.
Ministerul Agriculturii a negociat scheme de grant, care au fost implementate împreună cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.
„De asemenea, cu sprijinul partenerilor externi, au fost anunțate diverse programe țintite pentru mecanizare, pentru sprijinirea sectorului agricol cu caracter general, iar discuțiile vor continua”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă.
Ministrul Mediului: „Astăzi nu mai putem planta aceleași culturi pe care le-am plantat 20-30 ani în urmă”
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Sergiu Lazarencu, susține că soluțiile pentru a atenua efectele schimbărilor climatice sunt elaborare în comun cu Ministerul Agriculturii. Printre acestea se numără programele de împădurire.
„Avem tot mai multe fenomene extreme. Avem secete, inundații, practic au dispărut iernile. Din ceea ce am discutat cu ministrul Agriculturii, va fi invitată o echipă de experți care să analizeze ce culturi să mai plantăm în regiunea noastră. Trebuie să conștientizăm cu toții că astăzi nu mai putem planta aceleași culturi pe care le-am plantat 20-30 ani în urmă”, declară Sergiu Lazarencu.
Printre politicile pe care le cele două ministere le promovează se numără fâșiile forestiere, care ajută solul și pe agricultori.
„Din ceea ce discut cu oamenii din teritorii, dar și ceea ce constatăm noi: dacă anterior aveam trei ani buni și unul secetos, acum lucrurile s-au inversat. Și asta este o tendință.
Din păcate, Republica Moldova este cea mai vulnerabilă țară din Europa la schimbările climatice și avem cea mai mică cantitate de precipitații din Europa timp de un an”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.
Potrivit datelor Ministerului Mediului de la Chișinău, după lansarea Programului național de împădurire în noiembrie 2023, au fost plantate și regenerate pădurile pe o suprafață de aproape 11 mii de hectare, obiectivul fiind extindere și reabilitare a 145 de mii de hectare până în 2032.
Ce arată datele climatologilor: „Putem să uităm de cuvântul iarnă”
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, la mijlocul lunii august, temperatura medie săptămânală a aerului în Republica Moldova a fost între +21,9 și +26,8 și a depășit valorile normei cu până la cinci grade Celsius.
Citește și: 278 de secții de votare vor fi deschise în străinătate
În același timp, pe cea mai mare parte a teritoriului Republicii Moldova nu s-au semnala precipitații sau cantitatea acestora nu a depășit 1-7 mm, ceea ce constituie între 10 și 50% din normă. Prognozele meteorologilor arată că temperaturile medii vor continua să crească, iar valorile negative iarna vor fi înregistrate tot mai puțin. „Putem să uităm de cuvântul iarnă”, afirmă meteorologii.
„ Anul trecut numărul de zile consecutive cu temperaturi de peste 30 de grade au fost 14, iar în 2022 am avut 18 zile consecutive. Temperaturile înalte condiționează o evaporare foarte înaltă, în aceste condiții simțim o ariditate tot mai înaltă.
Agricultorii din Republica Moldova vor trebui să ia exemplu de bune practice ale altor țări care sunt în condiții și mai dure, cum, de exemplu, coasta de sud al Turciei, orient apropiat, Africa de Nord. Numărul de zile cu temperaturi înalte va fi în creștere, temperaturile medii vor fi în creștere, putem să uităm de sintagma „iarnă”, după care suntem deprinși: zăpadă vom avea tot mai puțină. Este o tendință generală”, a declarat pentru HotNews.ro Gherman Bejenaru, șeful Direcție cercetări climatice, Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova.
