Naționalismul extremist al unei părți însemnate a societății are rădăcini adânci. Unul din imperativele fundamentale ale partidelor radicale din România este „Cine nu e cu noi e împotriva noastră“, scrie DEUTSCHE WELLE, potrivit stiripesurse.ro.
Una din percepțiile publice că românii sunt toleranți cu minoritățile etnice merită să fie privită cu mai multă atenție. Potrivit unui sondaj Avangarde din decembrie 2023, doar 9% dintre români ar accepta ca membri de familie sau rude prin alianță maghiari, tot 9% evrei, 6% romi, 11% etnici germani. Aceeași sursă arată că doar 9% dintre români ar accepta să lucreze împreună cu maghiari, 10% cu evrei, 13% cu romi, 10% cu etnici germani.
Citeşte şi: Moldova așteaptă acordul UE privind ajutorul militar letal – Stiripesurse.md
Radicalizarea electoratului nu are drept cauză doar adversitatea față de o clasă politică îmbătrânită, coruptă, mincinoasă, ci și gradul foarte redus de toleranță al populației majoritare față de minoritățile de orice fel, ceea ce duce la absența spiritului comunitar.
Kelemen Hunor: „Maghiarii sunt atacați doar pentru că sunt maghiari și vorbesc limba maghiară“
După derby-ul Ardealului de luni 31 martie dintre echipele de fotbal CFR Cluj și Universitatea Cluj, doi adolescenți de etnie maghiară care se îndreptau spre casă au fost bătuți de ultrașii de la echipa adversă. Din cauza rănilor grave, a trebuit să fie internați în spital.
Președintele UDMR Kelemen Hunor a afirmat că cei doi tineri au fost atacați și bătuți doar pentru că vorbeau între ei în limba maghiară și că nu este un caz izolat. Tot la un meci de fotbal, susținut în Miercurea Ciuc, suporterii români de pe stadion au scandat tot timpul lozinci antimaghiare.
„Atâta timp cât maghiarii sunt atacați doar pentru că sunt maghiari, pentru că vorbesc în limba maghiară, comunitatea noastră nu este în siguranță“, a spus liderul UDMR, avansând ideea că astfel de cazuri sunt consecința faptului că „partidele extremiste, antimaghiare, pot instiga liber, în timp ce statul, adesea, închide ochii“.
Diplomația de la Budapesta a reacționat prompt prin vocea lui Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe din guvernul Viktor Orban, după ce a discutat cu omologul său Emil Hurezeanu: „Considerăm inacceptabile incidentele suferite de maghiarii din România și le condamnăm în modul cel mai ferm“, a afirmat Péter Szijjártó potrivit agenției naționale de presă din Ungaria MTI.
Violențele din martie 1990 de la Târgu Mureș: cinci morți și sute de răniți
Aceste incidente sunt extrem de sensibile în contextul în care din 1990 s-au înregistrat o serie de conflicte interetnice între români și maghiari. Cel mai dramatic s-a petrecut între 19 martie și 21 martie 1990 la Târgu Mureș, când mii de români și maghiari au venit din satele vecine înarmați cu furci, topoare și coase. Sute de oameni au fost răniți iar cinci și-au pierdut viața. În timpul violențelor, scriitorul ardelean de limbă maghiară András Sütő și-a pierdut un ochi.
Conflictul a pornit de la o farmacistă de etnie maghiară care a înlocuit inscripția în limba română a farmaciei cu una în limba maghiară, așa cum au scris la vremea respectivă ziarele aservite FSN. Un grup de români au atacat-o și au amenințat-o cu moartea, în timp ce polițiștii asistau la conflict de pe trotuar fără să intervină. Ulterior s-a dovedit că de fapt inscripția în română a fost înlocuită cu una bilingvă, ceea ce era perfect legal.
Mii de oameni, români și maghiari, au venit în grupuri din satele vecine înarmați cu bâte, furci, topoare, coase, recurgând la violențe greu de descris. Pe tot parcursul confruntărilor violente, forțele de ordine nu au fost nici suficiente și nici prea motivate să intervină. Au fost doar câteva condamnări, dar toate dosarele cu omor deosebit de grav au fost clasate cu „autor necunoscut“.
Conflictul interetnic, o diversiune a fostei Securități
Am insistat asupra acestui eveniment tragic pentru că a fost, alături de mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai grave cazuri de manipulare din istoria postdecembristă. Conflictul sângeros de la Târgu Mureș, pus la cale de fosta Securitate, a fost actul de naștere al SRI, format în mare parte din aceiași agenți și ofițeri ai poliției politice.
Uniunea Vatra Românească, organizație ultranaționalistă înființată în Târgu Mureș de securiștii din umbră în februarie 1990 ca ripostă la formarea UDMR, a fost un actor important al conflictului interetnic sângeros din martie 1990.
Au trecut ani de zile până când rănile s-au cicatrizat. Acum, municipiul Târgu Mureș e un spațiu al bunei înțelegeri între români și maghiari.
Conflictele sângeroase dintre români și romi
Cele mai numeroase conflicte dintre români și persoanele de etnie romă s-au petrecut în primii ani după decembrie 1989, în localitățile în care românii erau majoritari. Incidente tragice au fost și în regimul Ceaușescu, însă de cele mai multe ori presei comuniste i-a fost interzis să le facă publice. Nu dădea bine regimului ceaușist, care proclama conviețuirea pașnică dintre populația majoritară și minoritățile etnice „conlocuitoare“.
În cele mai multe cazuri, parcă trase la indigo, conflictele izbucneau în urma unor violențe, deseori soldate cu moartea, ale unuia sau mai multor cetățeni de etnie romă asupra unui român. Au fost și cazuri în care etnicii maghiari majoritari s-au răzbunat pe romi din cauza acelorași violențe. Se trăgeau clopotele la biserică și comunitatea majoritară din localitate incendia casele romilor, iar aceștia se refugiau în satele vecine. Polițiștii nu făceau față furiei sătenilor iar uneori interveneau cu întârziere.
În primii ani după comunism sunt consemnate peste zece crime și sute de case ale romilor incendiate. Mihail Kogălniceanu, Bolintin Vale, Plăieșii de Sus, Cărpiniș, Rașca sunt doar câteva din localitățile unde au avut loc astfel de violențe.
Vinovățiile individuale țin și de o vinovăție colectivă
Cel mai mediatizat conflict s-a petrecut la Hădăreni, județul Mureș, în 2 septembrie 1993, când un român a fost înjunghiat mortal de trei etnici romi în urma unei altercații. Casa în care s-au ascuns cei trei a fost incendiată de români și maghiari, iar unul dintre romi a murit ars de viu. Ulterior au fost incendiate și alte case, iar peste 100 de romi au fugit din localitate.
Ca și în cazul conflictelor interetnice dintre români și maghiari, violențele dintre populația majoritară și cea de etnie romă au lăsat răni adânci și de o parte și de cealaltă. Vinovățiile individuale în toate cazurile țin și de o vinovăție colectivă, care însă nu e recunoscută până azi nici de o parte, nici de cealaltă.
O serie de politicieni extremiști au profitat din plin de aceste evenimente tragice. Mai mult, unii au instigat ei înșiși la violențe pentru a profita de manifestarea urii. Codul penal prevede 3 ani de închisoare pentru instigarea la ură sau violență.
Nu cunosc nici un caz de condamnare la închisoare a unui politician pentru această infracțiune.
This post was last modified on 10/04/2025 12:30 12:30