Radiografia scrutinului parlamentar 2025: Femeile reprezintă 44,5% dintre candidații la alegeri; bărbații domină capetele de listă

Un studiu realizat de Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) arată că, deși femeile constituie 44,5% din candidații la alegerile parlamentare din 2025 – o paritate aproape atinsă – această pondere este în ușoară scădere față de alegerile din 2021. Analiza confirmă că respectarea cotei de gen este esențială pentru a asigura această reprezentare, deoarece partidele au abordări diferite: unele o văd ca pe o obligație formală, în timp ce altele o tratează ca pe un obiectiv strategic. Aceste constatări oferă o perspectivă importantă asupra evoluției competiției electorale.

Analiza preliminară a candidaților prin prisma egalității de gen „Scrutinul Parlamentar 2025: Radiografia unei competiții electorale” a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca, potrivit zdg.md.

Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE

Concluzii cheie ale studiului

• Deși prezența numerică a femeilor pe listele de candidați este relativ echilibrată, analiza poziționării acestora relevă unele fluctuații. În primele 10 poziții, considerate cele mai competitive și cu cele mai mari șanse de a asigura un mandat parlamentar, femeile reprezintă 40,7% din totalul candidaților, în timp ce în următoarea decilă (locurile 11–20) ponderea femeilor urcă ușor la 42%.

• Deși cota de gen este respectată, bărbații domină capetele de listă, iar femeile sunt concentrate în quintilele cu șanse mai mici.

• Unele partide s-au limitat strict la respectarea cotei minime obligatorii, în timp ce altele au mers dincolo de cerințele legale, incluzând peste 50% femei în rândul candidaților.

• Vârsta medie a candidaților propuși la funcția de deputat/ă este mai mare decât în scrutinele electorale precedente. Partidele preferă să pună pe primele locuri candidați mai în vârstă. În primele 10 poziții vârsta medie este de 50,5 ani, iar în ultimele 10 locuri scade la 39,1 ani – o diferență de peste 11 ani.

• Analiza detaliată arată că candidații mai tineri sunt plasați preponderent spre sfârșitul listelor electorale, acolo unde șansele de accedere în Parlament sunt mai mici.

• Circa 70 % dintre candidați provin din mediul urban, iar aproape jumătate sunt din Chișinău. Mai mult de jumătate din candidați (45,4 %) vin din municipiul Chișinău, în timp ce următoarele localități – mun. Bălți, Ialoveni, Comrat și Criuleni – contribuie fiecare cu sub 4 %. Restul raioanelor furnizează fracțiuni mici, majoritatea sub 1 % din total. Această concentrare urbană se explică prin resursele mai mari din orașe, dar și prin faptul că în sate populația este mai redusă și preponderent vârstnică.

Studiul oferă o imagine sintetică asupra principalelor tendințe legate de reprezentarea de gen, structura de vârstă, distribuția teritorială și poziționarea pe liste, evidențiind atât progresele, cât și limitările actuale ale procesului electoral. Aceste este al doilea studiu din ciclul de analize pe care CPD le lansează în această perioadă electorală.

Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile din perspectiva egalității de gen de peste 15 ani, contribuind la crearea de politici publice și campanii de informare menite să reducă prejudecățile și să încurajeze participarea egală a femeilor și bărbaților în viața politică. CPD este membru activ al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte și contribuie la promovarea incluziunii în procesele electorale.

Politică