Republica Moldova a înregistrat unele progrese în prevenirea corupției și consolidarea integrității în administrația centrală și în instituțiile de aplicare a legii, însă multe dintre recomandările formulate de experții Consiliului Europei (CoE) rămân neimplementate sau au fost doar parțial realizate. Concluzia este fixată în raportul de conformitate publicat de Grupul de State împotriva Corupției (GRECO), adoptat pe 27 martie și făcut public pe 8 aprilie.
Documentul analizează modul în care autoritățile naționale au aplicat cele 25 de recomandări formulate anterior și constată că unele domenii înregistrează progrese tehnice, însă reformele structurale, mai ales cele ce țin de transparență și integritate la nivel înalt, avansează lent, potrivit moldova1.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Verificarea integrității demnitarilor, insuficient reglementată
Unul dintre cele mai sensibile capitole ale raportului vizează lipsa unor mecanisme clare de verificare a integrității persoanelor cu funcții executive (PTEF) de conducere. În pofida unor măsuri invocate de autorități, cadrul rămâne incomplet și fragmentat, constată GRECO.
„Autoritățile nu au demonstrat că au fost adoptate norme specifice privind verificările de integritate pentru PTEF. Situația rămâne, în esență, aceeași cu cea descrisă în Raportul de evaluare și constă, în principal, în controale de securitate efectuate de serviciul de informații. Prin urmare, prima parte a recomandării nu a fost pusă în aplicare”, se arată în raport.
În același timp, analiza arată că transparența privind consilierii din instituțiile statului este doar parțial asigurată. Dacă informațiile despre consilierii prezidențiali sunt publice, cele despre consilierii ministeriali nu sunt disponibile în mod complet, ceea ce limitează controlul public asupra activității acestora.
Codurile de etică și regulile pentru lobby, încă inexistente
GRECO atrage atenția că Republica Moldova nu a adoptat încă un cod de conduită aplicabil demnitarilor de rang înalt, deși există proiecte în acest sens. Aceste instrumente ar trebui să reglementeze aspecte sensibile precum conflictele de interese, cadourile, relațiile cu terți sau restricțiile post-angajare.
„Având în vedere că niciunul dintre coduri nu a fost încă adoptat, GRECO consideră că această recomandare a fost parțial pusă în aplicare. A fost elaborat, de asemenea, un proiect de cod de conduită pentru restul PTEF. Proiectul va face obiectul unei consultări publice”, susțin experții CoE.
Totodată, raportul evidențiază absența unor reguli clare privind activitatea de lobby și contactele oficialilor cu grupurile de interese.
„În absența unor progrese concrete în ceea ce privește ambele părți ale recomandării, GRECO consideră că recomandarea nu a fost pusă în aplicare. Documentul aflat în discuție nu a fost făcut public, iar consultările sunt încă în curs”, se mai menționează în raport.
Această lacună este considerată una majoră, în contextul în care transparența decizională este esențială pentru prevenirea influenței nejustificate asupra politicilor publice.
Conflicte de interese și averi: Controale limitate și reguli neclare
Raportul critică și modul în care sunt gestionate conflictele de interese, subliniind lipsa unor reguli clare și a unor obligații juridice pentru funcționari.
„Încurajarea la abținere nu echivalează cu o obligație juridică. Până la adoptarea unor măsuri legislative sau de reglementare concrete, niciuna dintre primele două părți ale recomandării nu a fost pusă în aplicare”, mai subliniază raportul.
În ceea ce privește controlul averilor, GRECO constată că, deși există activitate, aceasta rămâne limitată în raport cu volumul de declarații.
„Informațiile furnizate sunt comparabile cu situația descrisă în Raportul de evaluare, care a evidențiat un număr foarte redus de controale aprofundate în raport cu numărul total de declarații depuse”, au constatat experții.
Deși Autoritatea Națională de Integritate efectuează controale asupra declarațiilor de avere și interese, raportul arată că acestea nu vizează în mod direct demnitarii de rang înalt. Mai exact, niciunul dintre controalele aprofundate realizate în perioada analizată nu a fost orientat specific asupra persoanelor cu funcții executive de conducere, cum ar fi miniștri, secretari de stat sau consilieri de nivel înalt. Experții GRECO atrag atenția că acest lucru limitează eficiența mecanismelor de control, în condițiile în care tocmai aceste funcții sunt considerate cele mai expuse riscurilor de corupție.
Datele arată că, în 2024, au fost depuse peste 80 de mii de declarații, însă doar 201 au fost supuse unui control aprofundat.
Procuratura Anticorupție: Competențe extinse, dar capacitate limitată
Un progres notat de raport vizează extinderea competențelor Procuraturii Anticorupție, care poate investiga acum inclusiv președintele și membrii Guvernului. Aceste modificări sunt salutate de GRECO. Cu toate acestea, instituția constată că consilierii prezidențiali și consilierii ministeriali nu sunt vizați de dispozițiile modificate.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
În paralel, instituția se confruntă cu deficit de personal și resurse. Din cele 139 de funcții de procurori, 94 sunt ocupate în prezent, iar acest lucru, potrivit GRECO, va trebui să se reflecte într-o creștere concretă a efectivelor pentru a consolida capacitatea sa organizațională.
În domeniul accesului la informații, raportul evidențiază unele evoluții, inclusiv crearea registrelor de solicitări și organizarea de instruiri pentru funcționari.
*„În ciuda acestor deficiențe și a altor provocări existente în asigurarea respectării depline a cerințelor de transparență proactivă, rata medie de conformitate a rămas ridicată – la 84%. Luate împreună, aceste măsuri conduc GRECO la concluzia că această parte a recomandării a fost abordată într-o manieră satisfăcătoare”, se mai arată în document.
Problemele semnalate includ răspunsuri incomplete sau evazive și refuzuri de a furniza informații, invocând protecția datelor personale, mai precizează experții CoE.
GRECO concluzionează că Republica Moldova a făcut pași înainte, în special în domenii tehnice și administrative, însă nu a reușit să implementeze pe deplin reformele-cheie care vizează integritatea la nivel înalt și transparența decizională.
Autoritățile R. Moldova mai au la dispoziție un an și jumătate pentru a recupera întârzierile și a demonstra progrese reale în lupta împotriva corupției.
