Raportul Draghi: Lipsa creșterii productivității – o ‘provocare existențială’ pentru Europa
Europa se confruntă cu o “provocare existențială” de a-și crește productivitatea, se arată în raportul mult așteptat al lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană.
Principalele priorități trebuie să se concentreze pe promovarea sectorului tehnologic și asigurarea unei tranziții de succes către neutralitatea climatică, se arată în raportul prezentat luni la Bruxelles, potrivit stiripesurse.
Citește și: Crește nemulțumirea rușilor. Putin nu a mai fost așa de puțin popular de la mobilizarea parțială din 2022
“Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne bazăm pe productivitate, dar productivitatea este slabă, foarte slabă”, a spus Draghi în cadrul unei conferințe de presă.
Dacă Europa nu reușește să crească productivitatea, va fi imposibil să-și îndeplinească ambițiile politice, a argumentat Draghi în prefața raportului său.
“Nu vom putea deveni, dintr-o dată, un lider în noile tehnologii, un far al responsabilității climatice și un jucător independent pe scena mondială. Nu ne vom putea finanța modelul nostru social. Va trebui să reducem unele, dacă nu toate, ambițiile noastre”, notează el.
UE a pierdut teren în fața concurenților globali în ultimele două decenii.
“S-a creat un decalaj mare în cazul PIB-ului între UE și SUA”, notează prefața, raportul atribuind 70% din decalajul PIB pe cap de locuitor nivelului de productivitate mai scăzut al Europei.
Întrucât venitul disponibil pe cap de locuitor în SUA a crescut de aproape două ori mai repede decât în UE din 2000, „gospodăriile europene au plătit prețul standardului de trai pierdute”, susține Draghi.
“Decalajul de productivitate dintre UE și SUA este explicat în mare măsură de sectorul tehnologic”, scrie Draghi, deoarece “UE este slabă în ceea ce privește tehnologiile emergente care vor stimula creșterea viitoare”.
“Principalul motiv pentru care productivitatea UE s-a îndepărtat de SUA la mijlocul anilor 1990 a fost eșecul Europei de a valorifica prima revoluție digitală condusă de internet”, notează el.
Europa trebuie să-și intensifice eforturile în ceea ce privește inovația tehnologică, suveranitatea
Deși Draghi consideră că unele sectoare digitale, cum ar fi cloud computing, sunt “pierdute” pentru Europa în ceea ce privește competitivitatea la nivel mondial, el consideră că “Europa nu ar trebui să renunțe la dezvoltarea sectorului tehnologic intern”.
“Este important ca firmele din UE să mențină un punct de sprijin în domeniile în care este necesară suveranitatea tehnologică”, scrie el, menționând că acest lucru va permite UE să impulsioneze inovația într-o gamă largă de industrii, inclusiv energie, farmaceutice și apărare.
În plus, UE “are încă oportunitatea de a valorifica viitoarele valuri de inovare digitală”, afirmă Draghi, citând serviciile de robotică autonomă sau de inteligență artificială (AI).
Draghi sprijină, de asemenea, reglementările la nivelul UE și capacitățile de investiții mai puternice ale Uniunii pentru a promova sectoarele tehnologice ale UE, inclusiv telecomunicațiile și spațiul, precum și sectorul tehnologiei curate.
O decarbonizare corectă
Pe tema decarbonizării, Draghi face apel la o mai bună coordonare a politicilor europene.
În timp ce trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic poate fi o “oportunitate de creștere pentru industria UE”, dar, dacă Europa nu reușește să-și actualizeze politicile, “există riscul ca decarbonizarea să fie contrară competitivității și creșterii”, scrie Draghi.
În prezent, companiile din UE se confruntă cu prețuri la energie de două până la trei ori mai mari decât cele din SUA, în timp ce gazele naturale costă de patru până la cinci ori mai mult.
Fostul șef al Băncii Centrale Europene dorește să consolideze legăturile contractuale pe termen lung cu “partenerii comerciali de încredere”.
Pentru a reduce prețurile la gaze, Europa are nevoie de “toate soluțiile disponibile”, de la nuclear la captarea carbonului, susținute de reguli de urgență extinse pentru a accelera autorizarea pentru centralele și rețelele electrice.
Draghi consideră că “sectorul tehnologiei curate suferă de aceleași bariere […] care afectează sectorul digital”, solicitând o reglementare mai consecventă la nivelul UE și un acces îmbunătățit la investiții.
Creșterea spațiului fiscal
Creșterea productivității va fi, de asemenea, crucială pentru susținerea investițiilor publice necesare digitalizării și decarbonizării economiei.
Raportul estimează că Europa necesită investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro anual.
Citește și: Vladimir Zelenski: Ucraina are ”nevoie de o nouă energie” după doi ani şi jumătate de război cu Rusia
În timp ce Draghi observă că fondurile private pot fi mobilizate printr-o integrare mai profundă a Uniunii Piețelor de Capital, el avertizează că “sectorul privat nu va putea suporta partea sa din finanțarea investițiilor fără sprijinul sectorului public”.
“Cu cât UE este mai dispusă să se reformeze pentru a genera o creștere a productivității, cu atât spațiul fiscal va crește”, subliniază Draghi.
Cu toate acestea, fondurile UE ar trebui rezervate pentru obiective europene comune, cum ar fi apărarea și “inovarea revoluționară” – dar numai dacă țările UE pot ajunge la un acord.
