Războiul din Orientul Mijlociu a declanşat un scenariu de coşmar pentru sistemul energetic global, reducând atât de mult oferta încât consumatorii din întreaga lume sunt nevoiţi să plătească mult mai mult pentru energie şi, în acelaşi timp, să îşi reducă consumul.
Închiderea efectivă a strâmtorii Ormuz, un canal îngust de-a lungul coastei iraniene, a blocat transportul a aproximativ 20% din petrolul şi gazul natural lichefiat al lumii, după ce Statele Unite şi Israelul au început lovituri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie, transmite Reuters, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În acelaşi timp, atacurile continue dintre Iran şi Israel au vizat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, provocând pagube la câmpuri de gaze, rafinării de petrol şi terminale energetice, pe care reprezentanţii industriei spun că vor dura ani de zile pentru a fi reparate.
Toate acestea reprezintă ceea ce Agenţia Internaţională pentru Energie a numit deja cea mai gravă perturbare energetică globală din istorie, depăşind chiar şi embargoul petrolier arab din 1973, care a provocat penurii de combustibil şi daune economice majore.
”Nu vei putea rezolva această criză doar prin economisire. În realitate, preţurile vor creşte suficient de mult încât oamenii să fie forţaţi să reducă consumul”, a declarat Dan Pickering, director de investiţii la Pickering Energy Partners.
Creşteri ale preţurilor de aproximativ 50%
Până în prezent, criza a scos de pe piaţă aproximativ 400 de milioane de barili de petrol – echivalentul a aproximativ patru zile din oferta globală – ceea ce a dus la creşteri ale preţurilor de aproximativ 50%.
Petrolul, gazele şi produsele rafinate sunt esenţiale pentru numeroase sectoare ale economiei moderne, de la transportul rutier şi aerian până la alimentarea locuinţelor şi a industriei, dar şi pentru producţia de materiale plastice şi îngrăşăminte.
”Amploarea riscurilor legate de combustibili, produse chimice, LNG şi materii prime pentru îngrăşăminte face ca acest moment să fie diferit de episoadele anterioare de tensiuni în Golf”, a spus Aditya Saraswat, vicepreşedinte senior la compania de consultanţă Rystad Energy.
Creşterea preţurilor energiei alimentează şi inflaţia, afectând consumatorii şi companiile, devenind o problemă politică majoră pentru preşedintele american Donald Trump, care încearcă să justifice războiul în faţa opiniei publice.
Preţurile petrolului au crescut deja cu peste 50% la nivel global, depăşind 110 dolari pe baril de la începutul războiului. Pentru petrolul din Orientul Mijlociu, folosit în special de economiile asiatice, preţurile au ajuns aproape de 164 de dolari pe baril.
Ce măsuri au lut guvernele
Creşterea preţurilor combustibililor pentru transport pune presiune pe consumatori şi companii din întreaga lume şi determină guvernele să adopte măsuri pentru reducerea consumului.
În Thailanda, de exemplu, funcţionarilor publici li s-a cerut să economisească energie, suspendând deplasările externe şi folosind scările în locul lifturilor, iar Bangladesh a închis universităţile.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Sri Lanka a introdus raţionalizarea combustibilului, China a interzis exporturile de combustibili rafinaţi, iar planul de urgenţă energetică al guvernului britanic include reducerea limitelor de viteză pentru a economisi carburant.
Agenţia Internaţională pentru Energie a propus şi alte măsuri de reducere a cererii, precum munca de acasă şi evitarea călătoriilor cu avionul, deja afectate de închiderea unor importante huburi aeriene din Orientul Mijlociu.
IEA a decis la începutul lunii să elibereze un volum record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgenţă, însă analiştii spun că măsura este insuficientă, deoarece această cantitate acoperă doar aproximativ 20 de zile din impactul războiului asupra pieţei.
Reducerea cererii este singura soluţie atunci când oferta scade, a declarat Natasha Kaneva, analist la JP Morgan.
