Majorarea preţului energiei, perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi nesiguranţă crescândă: peste tot în lume se resimt urmările războiului din Iran. Ce înseamnă asta pentru economia globală şi pentru Germania?
Chiar dacă conflictul aminteşte de lupta lui David cu Goliat, Iranul a reuşit în doar câteva săptămâni să dezechilibreze economia globală. Urmările sunt, în linii mari, preţuri mai mari şi încetinirea creşterii economice, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Întreaga economie mondială este între timp afectată, se arată pe un blog al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Totuşi, nu toate ţările suferă la fel de mult. Ţările care importă energie sunt mai grav afectate decât cele care exportă, statele sărace sunt mai grav afectate decât cele bogate. Iar ţările care dispun de rezerve reduse sau nu dispun deloc suferă mai mult decât cele cu rezerve mari.
Mai puţină energie – producţie mai scumpă
O cauză importantă este perturbarea aprovizionării cu energie la nivel global. Războiul din Iran a provocat cea mai mare întrerupere de aprovizionare din istoria pieţii globale de petrol, consideră Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA). Şi oferta globală de gaze lichefiate naturale (LNG) s-a redus cu 20 la sută.
“Efectele închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz le afectează deosebit de puternic pe ţările din Asia fiindcă acestea importă până la 90 la sută din necesarul lor de petrol şi gaze din Golful Persic”, arată Germany Trade & Invest (GTAI), Agenţia pentru Comerţ Exterior a guvernului german. Mai ales în Asia de Sud şi Sud-Est se resimt deja puternic urmările prin creşterea razantă a preţului energiei şi a întreruperii aprovizionării cu energie, arată GTAI.
În numeroase ţări guvernele intervin cu măsuri cum ar fi accesarea rezervelor şi subvenţii pentru stimularea economiei.
China, cel mai mare importator de materii prime, este mai puţin dependentă de Orientul Mijlociu. Dat fiind că Republica Populară este legată de Rusia prin conducte de petrol şi dispune de rezerve considerabile de energie, este mai puţin dependentă de livrările navelor petroliere, arată GTAI.
Perturbarea lanţurilor de aprovizionare afectează industria semiconductorilor
Numeroase lanţuri de aprovizionare sunt afectate de război, arată FMI. Petrolierele şi navele care transportă containere trebuie să circule pe rute ocolitoare iar transportul aerian prin aeroporturile de la Golful Persic, plăci turnante de mare importanţă la nivel mondial, este perturbat. Toate acestea majorează costurile transportului de marfă şi scumpesc asigurările, producând şi o prelungire a termenelor de livrare.
Această evoluţie afectează regiunea Asia-Pacific, ale cărei lanţuri de aprovizionare erau strâns legate de Orientul Mijlociu. De exemplu în domeniile materiilor prime pentru îngrăşăminte agricole, producţia de material plastic sau aprovizionarea cu gaze pentru importanta industrie de semiconductori.
Dacă industria energofagă de semiconductori din Asia este afectată, şi ţările industrializate ajung să resimtă acest lucru. Pentru aparate electronice, maşini, avioane şi pentru Inteligenţa Artificală cipurile şi semiconductorii din Taiwan, China şi Coreea de Sud sunt indispensabili. “Aproximativ 90 la sută din cipurile moderne sunt produse în Taiwan”, a declarat pentru tagesschau.de Tanjeff Schadt, expert în cadrul PwC. Fără livrări de gaze din Qatar, Taiwanul s-ar putea vedea silit în curând să raţionalizeze energia.
În plus, pentru producţia de cipuri este nevoie de heliu. O cantitate importantă din oferta mondială de heliu era până acum produsă în Qatar.
Pentru producţia de aparate smartphone sunt necesare lanţurile de producţie din India, China sau Vietnam.
Lanţurile de aprovizionare şi producţia de alimente sunt perturbate
Perturbarea lanţurilor de aprovizionare afectează şi mărfuri de necesitate zilnică şi mijloace critice de producţie. Între altele, pe piaţa mondială nu mai ajunge o cantitate suficientă de îngrăşăminte pentru agricultură deoarece comerţul cu uree, amoniac şi fosfat se desfăşoară în mod normal prin Strâmtoarea Ormuz care acum este blocată.
În plus, jumătate din cantitatea mondială de sulf este transportată tot prin Strâmtoarea Ormuz. Sulful este şi el necesar pentru producţia de îngrăşăminte, dar şi pentru producţia unor chimicale sau pentru rafinarea unor minerale critice.
Îngrăşămintele minerale s-au scumpit pe piaţa mondială de la începutul anului cu 30 până la 40 la sută, arată Philipp Spinne, şeful Deutsche Raiffeisenverband (DRV). Efectele directe asupra Europei sunt însă neglijabile. “Europa nu mai cumpără de ani buni îngrăşăminte din regiunea de conflict”, informează Uniunea Industrială Agrar, ci îşi produce singură necesarul de îngrăşăminte. Dar, în condiţiile în care pentru producţie este nevoie de gaze, şi în Europa ar putea creşte preţurile, dacă războiul se va prelungi. Aceasta ar produce şi o scumpire a alimentelor.
În ţările sărace alimentele ocupă aproximativ 36 la sută din consumul total, în cele emergente 20 la sută şi în cele industrializate nouă la sută. Aşadar în numeroase ţări africane, părţi din Orientul Mijlociu şi în America Centrală oameniii cheltuie o mare parte din venit pe procurarea de alimente. Iar scumpirea alimentelor îi va afecta mai mult pe locuitorii ţărilor sărace decât pe ceilalţi.
Dar şi în Europa o scumpire suplimentară generată de preţul ridicat al energiei ar mări împovărarea deja existentă în ceea ce priveşte costul vieţii, avertizează FMI.
OECD aşteaptă în 2027 o sensibilă creştere
În ciuda acestor urmări OECD estimează că PIB-ul global se va menţine stabil în linii mari în 2026, în jur de 2,9 la sută şi va creşte sensibil în 2027 la trei la sută. Creşterea va fi stimulată de investiţii în noile tehnologii şi scăderea treptată a tarifelor vamale efective. Războiul din Iran frânează totuşi economia şi produce nesiguranţă în privinţa cererii la nivel global. Premisa acestei prognoze este presupunerea că perturbaţiile din prezent de pe piaţa energiei sunt trecătoare şi preţurile se vor normaliza începând cu jumătatea anului în curs.
În ţările G20 inflaţia va fi probabil în 2026 de patru la sută, cu 1,2 la sută mai mare decât se aştepta până acum, prognozează OECD. Pentru 2027 se aşteaptă un recul în jurul valorii de 2,7 la sută fiindcă tensiunile de pe piaţa energetică se vor relaxa.
În SUA se aşteaptă o creştere cu 2 la sută a PIB, iar anul viitor cu 1,7 la sută. În zona euro se anticipează o creştere de 0,8 la sută în 2026 şi de de 1,2 la sută în 2027. În China creşterea va fi de 4,4 la sută în 2026 şi de 4,3 la sută în 2027.
Statele de la Golful Persic vor fi confruntate cu o recesiune în primul semestru al anului 2026, pe fundalul războiului din Iran. Institutul britanic de studii strategice Oxford Economics aşteaptă o creştere de minus 0,2 la sută pentru ţările Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, Oman, Bahrain, Kuweit şi Emiratele Arabe Unite), aceasta fiind o revizuire cu minus 4,6 la sută a aşteptărilor existente înainte de izbucnirea războiului.
Economia Germaniei se clatină
În privinţa economiei germane principalele institute proprii de cercetare economică sunt mai puţin optimiste şi şi-au revizuit descendent previziunile. În diagnoza lor comună întocmită pentru guvernul de la Berlin ele aşteaptă o creştere a PIB de doar 0,6 la sută în 2026. În prognoza întocmită în toamna trecută se anticipa o creştere mai mult decât dublă. Şi pentru 2027 economiştii şi-au diminuat aşteptările de la 1,4 la 0,9 la sută.
Din pricina scumpirii energiei inflaţia va creşte, apreciază institutele. Atât în acest an cât şi în anul viitor preţurile la consumator vor creşte probabil cu 2,8 la sută. Deja la mijlocul lunii martie rata germană a inflaţiei a crescut la 2,7 la sută. Aceasta este cea mai mare valoare de la începutul anului 2024. Banca germană emitentă Bundesbank a avertizat recent că rata inflaţiei ar putea creşte în viitorul apropiat în jurul valorii de 3 la sută.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Sondaj Ifo: nouă din zece firme se aşteaptă la împovărări suplimentare
Această evoluţie este reflectată şi de un sondaj realizat de institutul de studii economice Ifo din München. “Numeroase firme se pregătesc pentru împovărări suplimentare în următoarele luni”, arată autorii sondajului. Nouă din zece companii industriale din Germania aşteaptă ca afacerile lor să fie afectate negativ de războiul din Iran, mai ales din pricina scumpirii energiei.
“Rezultatul arată că urmările economice ale războiului din Iran sunt prezente deja şi este posibil să se agraveze în continuare pe diverse canale”, a declarat Klaus Wohlrabe, directorul sondajelor Ifo. “Cu cât se menţine mai mult nesiguranţa cu atât devin mai grave problemele economice pentru întreprinderi”.
