Emmanuel Macron încearcă să-și convingă omologii să reia legătura cu Kremlinul. Însă opiniile rămân împărțite cu privire la oportunitatea și modalitățile acestui demers, chiar dacă subiectul nu mai este tabu.
Întrebarea îi frământă pe europeni, în timp ce negocierile dintre ruși și ucraineni sunt extrem de dificile: la patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, trebuie oare reluat dialogul cu Vladimir Putin, așa cum face Donald Trump, pentru a ieși din conflict?
Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, nu și-a ascuns rezervele, miercuri, 11 februarie, la finalul unei convorbiri cu Emmanuel Macron, primul lider al Uniunii Europene care a lansat dezbaterea, la sfârșitul lui 2025. „Auzim adesea că Europa ar trebui să aibă un dialog separat cu Rusia. Cred că astăzi Rusia ar folosi acest lucru doar pentru a umili Europa”, a declarat Zelenski, într-un interviu online cu jurnaliști, scrie LE MONDE, potrivit stiripesurse.ro.
Citeşte şi: Naționala de fotbal a R. Moldova și-a aflat adversarele din Liga Națiunilor – Stiripesurse.md
Omologul său francez dorește să restabilească contactul cu liderul de la Kremlin pentru a nu depinde, în viziunea sa, exclusiv de americani și de președintele lor imprevizibil în apărarea intereselor de securitate europene în fața Rusiei. Potrivit informațiilor noastre, un înalt oficial al Quai d’Orsay a fost trimis de asemenea la Minsk, pe 5 și 6 februarie, pentru a testa posibilitatea reluării dialogului cu Belarus, aliat al Rusiei, și el izolat de Bătrânul Continent.
Cu aceeași ocazie, Volodimir Zelenski s-a distanțat de intenția care îi fusese atribuită, în dimineața zilei de miercuri, de cotidianul britanic Financial Times, de a organiza în țara sa, până la 15 mai, sub presiunea Statelor Unite, alegeri prezidențiale sau chiar un referendum privind un eventual plan de pace cu Rusia. „Instituiți un armistițiu și vor avea loc alegeri”, a spus el. „Cu rușii nu trebuie doar să dialogăm, ci și să exercităm presiune. Trebuie să avem argumente pentru a face presiuni asupra lor. Altfel, vor trata pur și simplu Europa fără respect”, a avertizat acesta.
„Este riscant”
Cu o zi înainte, într-un interviu acordat mai multor ziare, inclusiv Le Monde, Emmanuel Macron și-a apărat inițiativa, la trei ani după ce pusese capăt schimburilor sale controversate cu președintele rus – cu excepția unei convorbiri telefonice, la începutul lui iulie 2025, privind Iranul și Ucraina. „Este important să structurăm reluarea unor discuții europene cu rușii, fără naivitate, fără a pune presiune pe ucraineni, dar pentru a nu depinde de un terț”, a justificat el demersul.
Macron și Zelenski au convenit să revină asupra acestei chestiuni delicate la Conferința de Securitate de la München, unde urmau să se reunească aproximativ șaizeci de șefi de stat și de guvern, între vineri, 13 februarie, și duminică, 15 februarie. Liderii europeni ar putea aborda subiectul și joi, în marja unui summit informal privind competitivitatea Vechiului Continent, în nordul Belgiei.
„Să fim sinceri, deja vorbim cu Putin prin intermediul americanilor. Atunci de ce să nu găsim o modalitate de a vorbi direct cu el? Desigur, în prezența Ucrainei”, a declarat pentru Le Monde președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, aflat în vizită la Paris, miercuri. Pentru liderul țării care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, întrebarea este cu atât mai legitimă cu cât negocierile purtate de administrația Trump vizează uneori subiecte ce țin de prerogativele comunitare, precum perspectiva aderării Ucrainei la UE.
„Volodimir Zelenski insistă să adere la 1 ianuarie 2027. Nu este posibil, dar trebuie să punem în aplicare o aderare graduală pentru toate țările candidate, care să le permită, în funcție de respectarea valorilor UE și de meritele lor, să se alăture pieței unice, spațiului Schengen, apoi politicii agricole comune…” „Subiectul cel mai important nu este dacă trebuie sau nu să vorbim cu Putin, ci ce mesaj vrem să îi transmitem”, a argumentat Nikos Christodoulides.
Până în prezent, opiniile rămân totuși împărțite cu privire la oportunitatea și modalitățile proiectului susținut de Emmanuel Macron, chiar dacă ideea reluării contactelor nu mai este tabu și începe să câștige teren. „Este un conflict în care Europa plătește și nu participă. Macron încearcă să facă în așa fel încât Statele Unite să nu fie în prim-plan. Există un calcul strategic: trebuie să fim acolo”, observă Tatiana Kastouéva-Jean, directoarea centrului Rusia-Eurasia din cadrul Institutului Francez de Relații Internaționale. „Este riscant. Rusia va încerca să ne manipuleze. Rușii nu au de gând să cedeze, vor să sugrume Ucraina cu mâinile americane, iar europenii nu se pot mulțumi cu rolul de observatori.”
În timp ce afirma că Vladimir Putin ar fi pregătit pentru o discuție „serioasă” cu liderul francez, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a ironizat, la rândul său, o „diplomație patetică”.
Refuzul „canalelor de discuție paralele”
Îndoielile sunt cu atât mai mari cu cât vizita la Moscova a șefului celulei diplomatice a Palatului Élysée, Emmanuel Bonne, la 3 februarie, i-a permis într-adevăr să reia contactul cu omologul său rus, Iuri Ușakov, dar fără a produce vreun progres tangibil, după cum au explicat francezii luni, în cadrul unui briefing la Quai d’Orsay cu partenerii lor europeni. „Nicio mișcare privind chestiunile teritoriale, aflate totuși în centrul discuțiilor, în special soarta Donbasului, pe care rușii îl revendică în continuare în totalitate; nicio concesie privind integrarea europenilor în negocieri”, susțin mai mulți diplomați.
Emmanuel Macron a avut inițial în vedere o inițiativă comună cu Germania și Regatul Unit – în cadrul E3 –, însă cei doi parteneri ai săi rămân rezervați, chiar dacă cancelarul Friedrich Merz a recunoscut, la 6 februarie, în timpul unei deplasări la Abu Dhabi, că demersul a fost „strâns coordonat” cu el. În opinia sa, negocierile trebuie mai ales „coordonate” cu Statele Unite și Ucraina, a insistat el, refuzând să deschidă „canale de discuție paralele”.
În cadrul Partidului Social-Democrat german, partener în coaliția guvernamentală și tradițional mai pacifist, se aud totuși voci favorabile unui dialog cu Moscova. Responsabil pentru afaceri externe al partidului în Bundestag, deputatul Adis Ahmetovic a cerut, la 28 ianuarie, ca europenii „să fie prezenți la masa negocierilor”, regretând că Vechiul Continent „lasă conducerea negocierilor în mâinile a doi promotori imobiliari americani, Steve Witkoff și Jared Kushner”, a declarat el pentru ziarul Süddeutsche Zeitung.
În afara UE, Regatul Unit se arată de asemenea sceptic. „Avem nevoie de dovezi că Putin dorește cu adevărat pacea și, pentru moment, eu nu le văd”, a apreciat recent șefa diplomației britanice, Yvette Cooper. „Am constatat un angajament considerabil din partea Ucrainei, în colaborare cu Statele Unite și cu sprijinul Europei, pentru elaborarea unor planuri de pace care includ garanții de securitate (…) Dar, până în prezent, nimic nu indică faptul că Putin este dispus să se așeze la masa negocierilor.”
În Polonia, demersul lansat de locatarul Palatului Élysée este chiar de natură să îngrijoreze, în condițiile în care această țară vecină cu Ucraina consideră că este vorba și despre propria sa securitate. Dacă presa poloneză a comentat puțin vizita lui Emmanuel Bonne la Moscova, Varșovia apreciază că nu a sosit momentul pentru reluarea dialogului cu președintele rus. „Nu vom critica inițiativele lui Emmanuel Macron, dar poziția noastră este că trebuie să așteptăm. Și nimic nu garantează că acest lucru va accelera o pace în Ucraina”, explică o sursă diplomatică poloneză.
În Suedia, premierul conservator Ulf Kristersson constata, la mijlocul lunii ianuarie, că Europa ar trebui să reia dialogul cu Moscova „la un moment dat”, dar nu în această etapă: „Pentru moment, trebuie mai întâi să stabilim dacă Rusia dorește cu adevărat să încheie o pace acceptabilă cu Ucraina.”
În statele baltice, opiniile sunt împărțite. La 4 februarie, într-un interviu acordat postului Euronews, prim-ministrul leton Evika Silina considera că este momentul inițierii unui dialog: „Trebuie să fim la masa negocierilor, deoarece ucrainenii înșiși au început negocieri. Atunci de ce nu ar negocia și europenii?”, se întreba ea.
Președintele Estoniei, Alar Karis, merge în aceeași direcție. „Chiar dacă nu luptăm direct împotriva Rusiei, am sprijinit Ucraina de mulți ani și continuăm să o facem. Așadar, ar trebui să avem și noi un cuvânt de spus. Dar, încă o dată, suntem puțin în urmă”, a regretat el. Declarații denunțate de ministrul de externe de la Tallinn, Margus Tsahkna. „Dorința de a începe negocieri cu Putin la Kremlin și de a stabili relații bune cu el este dezastruoasă pentru Ucraina, amenință direct securitatea Europei și contrazice în totalitate actuala politică de presiune și izolare”, apreciază acesta.
Vorbind la postul LRT-TV, marți, 10 februarie, președintele lituanian, Gitanas Nausėda, s-a arătat, la rândul său, critic față de inițiativele unor țări de a relua dialogul cu Moscova: „Poziția Europei nu este deloc întărită atunci când unii lideri încep brusc să spună: «Oh, a trecut atât de mult timp de când nu am mai vorbit cu Putin, trebuie neapărat să reluăm dialogul cu el».” În opinia sa, Europa ar putea avea un rol de jucat în negocieri, dar cu condiția ca cele 27 de state membre să se coordoneze.
În schimb, în Italia, propunerea privind reluarea dialogului europenilor cu Moscova corespunde poziției președintei Consiliului de Miniștri, Giorgia Meloni, care, în ianuarie, a apreciat că Emmanuel Macron „a avut dreptate” să pledeze pentru o asemenea evoluție. Rămâne însă de văzut cum ar trebui procedat. „Dacă am face greșeala de a redeschide discuțiile cu Rusia și de a acționa necoordonat, i-am face un serviciu lui Putin”, declarase Giorgia Meloni, care s-a pronunțat în favoarea numirii unui trimis special al UE pentru Ucraina.
De la venirea sa la putere, în 2022, șefa guvernului italian trebuie să țină cont de unul dintre partidele ce fac parte din coaliția pe care o conduce sale, Liga (dreapta radicală), care, după ce a adoptat o linie foarte favorabilă Kremlinului înainte de războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, a rămas sceptică în privința angajamentului Romei alături de Kiev. În prezent conducătoarea italiană trebuie să mai ia în considerare și potențialul destabilizator al unui nou partid de extrema dreaptă, Futuro Nazionale, creat la începutul lunii februarie și susținut de trei parlamentari deschis ostili sprijinului acordat de Italia Ucrainei.
