Războiul secret dus de spionii lui Putin împotriva Europei: de la haos pe flancul estic al NATO la băieții răi din Balcani
De la invazia rusă în Ucraina, operațiunile serviciilor secrete ale Moscovei au cunoscut o escaladare pe întreg continentul european, de la recrutarea de agenți din lumea interlopă balcanică la uriașe campanii sub acoperire pentru a semăna haos, în cadrul unui război hibrid nemaivăzut de la apogeul Războiului Rece, se arată într-o investigație a ziarului britanic „The Times”.
Principalele servicii de securitate ale Moscovei colaborează mai strâns ca oricând pe măsură ce o generație mai tânără și ambițioasă de spioni urcă în rang, apreciază analiștii, potrivit stiripesurse.
De la asasinate în plină zi și acte de sabotaj la tentative de lovitură de stat, amploarea și plaja operațiunilor secrete ale Rusiei peste hotare au atins un nivel fără precedent.
Operațiunile ieșite acum la iveală sunt probabil doar o fracțiune în timp ce scara lor actuală este uriașă, drept dovadă explozia de noi recruți ai spionajului rus, a explicat Oleksandr Daniliuk, fost consilier al șefului serviciilor secrete ucrainene.
Unitatea de operații speciale 29155 a Serviciul de informații militare (GRU), specializată în asasinate comandate de stat și destabilizare în plan extern, s-a mărit de la 500 de agenți înainte de 2022, la circa 2.000 în prezent. Recent, fostul său lider, Andrei Averianov, a fost numit șef-adjunct al GRU, responsabil cu operațiunile războiului neconvențional în Europa. Totodată, șeful Serviciului al 5-lea din cadrul FSB, Serghei Beseda, un spion experimentat și artizanul invaziei Ucrainei, a fost demis.
Haos pe flancul estic al NATO
După expulzarea a circa 600 de diplomați ruși din mai multe capitale europene, rușii s-au grăbit să-și refacă rețeaua de spioni printr-o campanie de recrutare peste hotare.
Moscova are un mare avantaj în Europa de Est, a apreciat expertul rus Andrei Soldatov, explicând că Rusia recrutează masiv mai ales în Bulgaria și Serbia, țări unde se bucură de mult sprijin politic și unde există grupuri puternice de crimă organizată.
Incendii izbucnite misterios în Polonia sau tentativa de asasinat in Lituania a opozantului rus Leonid Volkov au un numitor comun: o campanie de a semăna incertitudine și haos pe flancul estic al NATO, scrie The Times.
„Măsurile active” ale Kremlinului împotriva Europei Centrale și de Nord în ultimele luni au fost numeroase și disparate, de la îndepărtarea geamandurilor marcând frontiera ruso-estonă în râul Narva și propunerea Ministerului rus al Apărării de a revizui unilateral frontierele maritime în Marea Baltică, la perturbarea semnalelor GPS în sudul regiunii baltice.
Totuși, trei tipare ies la suprafață: întețirea actelor de sabotaj, de la spionaj și interferență electromagnetică la vandalism mărunt; folosirea intermediarilor locali pentru munca murdară; dimensiunea militară a spionajului, în apropierea bazelor militare sau a infrastructurii de transport.
Rusia pune la încercare reziliența logisticii europene, îndeosebi în Germania și Polonia, pe unde NATO ar putea trimite întăriri în cazul unui conflict, a explicat Keir Giles, analist în cadrul institutului de cercetare Chatham House (Londra).
Polonia este o țintă de primă mărime a Rusiei și ca țară de tranzit al ajutorului militar în Ucraina.
Recent, mai mulți spioni polonezi au fost arestați, între care Pawel K, suspectat de activități de recunoaștere în apropiere de un aeroport în vederea unei potențiale tentative de asasinat asupra lui Volodimir Zelenski.
Conexiunea franceză
La începutul lunii, un bulgar, un ucrainean și un neamț au plasat sub Turnul Eiffel sicrie învelite în drapelul Franței pe care scria „Soldatul francez în Ucraina”. Potrivit mărturiilor lor, au fost plătiți cu câte 400 de euro pentru această muncă. O sumă modică comparabil cu potențialul câștig al Kremlinului: a isca panică în legătură cu sugestia președintelui Emmanuel Macron privind desfășurarea de trupe NATO în Ucraina.
Rusia duce o amplă campanie menită să submineze guvernul, să stârnească diviziuni privind imigrația și religia, să semene confuzie și să stimuleze Adunarea Națională al Marinei Le Pen, o formațiune de extremă dreaptă favorabilă Kremlinului, susține guvernul.
În martie, un atac cibernetic la scară largă a afectat rețeaua interministerială a statului. Responsabilitatea pentru aceste așa-numite atacuri DDoS (distributed denial-of-service) a fost revendicată de un grup de hackeri care ar fi provenit din Sudan și care ar fi folosit limbile rusă și arabă pentru comunicațiile lor. „
„Regimul de la Kremlin și-a intensificat și și-a înăsprit asaltul asupra țării noastre prin dezinformare și atacuri cibernetice”, a reacționat Macron.
„Ne confruntăm cu cea mai gravă amenințare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră”, a declarat David Colon, expert la universitatea Sciences Po din Paris, pentru Public Sénat, canalul parlamentar de televiziune.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, a făcut apel fățiș la „sprijinul deschis sau secret al Rusiei” pentru Le Pen și alți populiști „anti-sistem” din Europa.
Spionii lui Putin în UE se ascund la vedere
Potrivit diplomatului lituanian Petras Austrevicus, membru în comisia de afaceri externe a Parlamentului European, însărcinatul Misiunii Permanente a Rusiei în UE (cu sediul în Belgia), Kirill Logvinov, este un ofițer superior al serviciului extern rus (SVR).
Potrivit surselor, el are un rol major în recrutarea agenților cu conexiuni în diaspora rusă.
„Răspunsul nostru este slab și chiar periculos”, a spus diplomatul lituanian.
Atât NATO, cât și Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia și România au îndemnat UE să accepte să impună restricții de călătorie diplomaților precum Logvinov.
Într-o scrisoare, țările au avertizat că pașapoartele diplomatice ale UE, acreditate într-un singur stat gazdă, permit diplomaților ruși, să călătorească în întregul spațiu Schengen fără frontiere, “facilitând activitățile răuvoitoare”.
„Serviciile de informații, propaganda sau chiar pregătirea de acte de sabotaj reprezintă principala îndeletnicire pentru un număr mare de “diplomați” ruși în UE”, au avertizat țările menționate. „Această măsură ar restrânge semnificativ spațiul operațional pentru agenții ruși”.
Băieții ruși din Balcani
În Italia, este grăitor cazul spionului Artem Uss, arestat după ce ar fi expediat tehnologie militară americană la Moscova. El a fost extras din arestul la domiciliu de o bandă criminală din Serbia.
Operațiunea are însemnele unei operațiuni rusești și arată cât de puternică este infiltrarea spionajului rus în Italia, a declarat o sursă apropiată de comunitatea de informații.
Cum au știut, de pildă, doi comedianți ruși când să o sune pe premierul italian Georgia Meloni pentru a-i face o farsă? se întreabă aceasta.
Activități suspecte în Marea Nordului
Ținta principală, mai ales după invazia rusă a Ucrainei în 2022, au fost cablurile de electricitate și telecomunicații, precum și conductele de petrol și gaze. „Astăzi spionajul este mai greu de detectat. Acolo unde în trecut erau folosite în principal nave de cercetare sau nave militare, acum vedem cu mai mare frecvență nave nemilitare”, a declarat Thomas De Spiegelaere, de la Unitatea de Securitate Maritimă a Belgiei.
Oficialii NATO au exprimat „suspiciuni puternice” că Rusia a exploatat deja infrastructura submarină critică potrivit informațiilor de la companiile care administrează platforme cheie de petrol și gaze, conducte, conectori de electricitate și cabluri de telecomunicații.
„Nu a fost a fost încă determinat niciun sabotaj pe cablurile olandeze sau belgiene, dar explozivi au fost găsiti pe un cablu britanic la începutul crizei din Ucraina”, a spus De Spiegelaere.
Cercetările efectuate de ziarul belgian De Tijd cu ajutorul jurnalelor maritime au arătat că peste 160 de nave rusești nemilitare au efectuat 945 de acțiuni suspecte în ultimii zece ani. Nu mai puțin de 749 din cele 945 de manevre suspecte au avut loc pe o rază de un kilometru de conductele din Marea Nordului.
Alte 72 de acțiuni suspecte au avut loc în jurul cablurilor de alimentare, iar restul de 124 în jurul cablurilor de telecomunicații, în ceea ce se consideră a fi o operațiune de cartografiere uriașă.
„Navele rusești sunt deja suspecte, chiar dacă mențin un tipar de navigație foarte normal. Pentru că fiecare navă rusească, chiar dacă lucrează pentru o companie privată, oricum lucrează pentru guvern”, a spus De Spiegelaere.
Rușii au nevoie de ambarcațiuni pentru a efectua misiuni de spionaj, deoarece sateliții nu captează fundul mării. Protejarea “infrastructurii submarine critice” a devenit un obiectiv major al NATO și al țărilor europene de coastă după distrugerea prin sabotaj a gazoductului Nord Stream în toamna anului 2022.
„Nu ne-am gândit niciodată că aceste conducte și cabluri ar putea fi sabotate. Am fost mai atenți la acest aspect”, a declarat De Spiegelaere.
Asasinatul unui dezertor spaniol
Cadavrul lui Maxim Kuzminov a fost găsit de un paznic străpuns de gloanțe într-un garaj al unui complex rezidențial de lângă Benidorm.
Înainte de a fi găsit mort în Spania, Kuzminov dezertase din armata rusă, trecând granița în Ucraina cu un elicopter Mi-8.
Ulterior, el a fost condamnat la moarte pentru „trădare”, după ce rudele celor doi membri ai echipajului său care au fost uciși după aterizarea în Ucraina au cerut să plătească cu viața pentru acțiunile sale. Membrii echipajului, uciși în timp ce încercau să fugă, au fost decorați postum de autoritățile ruse.
Detractorii guvernului premierului Pedro Sánchez l-au criticat pentru faptul că nu a condamnat Rusia în legătură cu acest presupus asasinat, și pentru faptul că Madridul nu recunoaște că are o problemă legată de spionajul rus. Asta în contextul mai larg al presupuselor legături secrete dintre separatiștii catalani și Moscova.
Recenta vizită a regelui Felipe al VI-lea în statele baltice, spre exemplu, a avut drept scop să reasigure regiunea de sprijinul țării sale în fața amenințării ruse. Cu toate acestea, nu fost însoțit de un ministru, umbrind misiunea diplomatică.
În ajunul vizitei lui Felipe, un judecător spaniol a deschis o anchetă menită să stabilească dacă legăturile Moscovei cu separatiștii catalani, precum Carles Puigdemont, un fugar exilat de justiția spaniolă și aliat al lui Sánchez, constituie trădare.
„Interferența Rusiei pe teritoriul spaniol este o problemă incomodă pentru guvern”, a declarat Manuel Torres, analist politic la Institutul Elcano Royal din Madrid. „Deși aparatul de securitate îi acordă o mare importanță, decidenții politici preferă să păstreze un profil foarte scăzut pentru a evita conflictele cu partenerii săi politici”, a spus el.
