La începutul lui mai 1866, când principele Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen cobora de pe vas la Turnu-Severin, acesta punea piciorul pe un teritoriu aflat, la propriu, la capătul lumii.
Principatele dunărene apărute cu câțiva ani înainte prin efortul câtorva tineri intelectuali români și prin voința puterilor occidentale erau un ținut uitat de Dumnezeu, suspendat undeva, între Epoca Primitivă și Evul Mediu. Nu exista nimic în această țară și totul trebuia construit de la zero, pe fondul unei corupții și al unei sărăcii care le dădea fiori călătorilor străini abătuți pe aici.
În episodul de mai jos al podcastului „Colecționarul de istorie” este vorba despre Carol I, primul rege al României și omul care a pus această țară, la propriu, pe hartă.
Pe parcursul extraordinarei domnii de 48 de ani a acestui om, România s-a transformat într-un stat adevărat. Impulsionată și ghidată mai mult sau mai puțin discret de Carol I, România și-a construit căile ferate și rețeaua de drumuri, și-a câștigat independența, a colonizat și transformat Dobrogea în provincie românească, a devenit un actor notabil în regiune, a creat sistemul de învățământ, cel medical, alternanța politică la putere și a început să ducă o politică externă consecventă care viza unirea cu românii din teritoriile aflate la vremea respectivă sub control străin.
Foarte greu de acceptat de naționaliști este că prima familie regală a României, regele Carol I și regina Elisabeta, a creat și un nou tip de elită. Cei doi și-au iubit cu pasiune țara și poporul de adopție, cărora le-au fost devotați total. În timp ce Carol I construia cu răbdare statul și instituțiile, Elisabeta s-a ocupat de cultură. O persoană excepțională, care cunoștea 6 limbi străine, cânta la pian, poetă și binefăcătoare a artiștilor români, regina a fost prima care a tradus, de exemplu, poeziile lui Eminescu în limbi străine și l-a luat sub aripa sa protectoare pe Enescu.
Întreaga poveste a oamenilor care au pus România pe harta lumii civilizate, în episodul de mai jos al podcastului „Colecționarul de istorie”: