Defuncta regină Elizabeth a II-a, bolnavă şi slăbită, a dejucat, în iulie 2022, un ”complot” urzit de către fostul premier britanic Boris Johnson cu scopul de rămâne la putere, refuzând să demisioneze în pofida demisiilor în cascadă ale membrilor Guvernului său, dezvăluie în cartea ”The Fall of Boris Johnson”, jurnalistul de la Financial Times (FT) Sebastian Payne, şeful serviciului politic al publicaţiei, scrie news.ro .
”The Fall of Boris Johnson” a fost publicată de Editura Palgrave Macmillan şi susţine această acuzaţie cu probe, scrie Le Point.
Citește și: Coreea de Nord regretă ‘atitudinea deplorabilă’ a şefului ONU după tirul unei rachete balistice
La 6 iulie 2022, Boris Johnson ajungea cu spatele la zid, în urma unui scandal de moravuri în care a fost implicat unul dintre colaboratorii săi apropiaţi, iar miniştri şi secretari de stat demisionau în masă, în timp ce apeluri la demisie se multiplicau în cadrul Partidul său Conservator.
Şeful de atunci al Guvernului a scos din mânecă ultimul atu pentru a opri hemoragia şi a rămâne la numărul 10 pe Downing Street – să-i ceară reginei Elizabeth a II-a să dizolve Camera Comunelor şi să anunţe alegeri anticipate.
În opinia sa, această ameninţare ar fi trebuit să-i aducă la ordine pe rebelii din formaţiunea sa de la putere, deoarece ar fi fost aneantizaţi într-un scrutin anticipat.
Laitmotivul său, repetat până la saturaţie, cu scopul de a rămâne la şefia Guvernului a fost triumful său la urne în decembrie 2019, care le-a oferit conservatorilor cea mai mare majoritate de la Margaret Thatcher încoace.
Prevenită, regina a anunţat că va refuza să dea curs apelului lui Johnson.
Ea ştia pe dinafară ”principiile lui Tommy Lascelles”, secretarul privat al tatălui său, regele George al VI-lea, care a definit condiţiile unui refuz regal al unor alegeri anticipate.
Într-o scrisoare trimisă ziarului Times, Tommy Lascelles scria că şeful statului poate să refuze o astfel de cerere unui premier în trei condiţii, şi anume buna funcţionare a Camerei în exerciţiu, prejudiciul cauzat economiei naţionale şi lipsa unui premier ca înlocuitor.
În ochii suveranei, toate cele trei condiţii erau îndeplinite pentru a refuza să stea de vorbă cu Johnson.
Într-adevăr, dreapta dispunea de o largă majoritate în Camera Comunelor, economia se afla în cădere liberă din cauza inflaţiei galopante, iar conservatori pregătiţi să-i ia locul liderului loe erau din belşug.
Elizabeth a II-a îi dejoacă astfel ”complotul” şi îl determină să renunbţe la putere.
Johnson este nevoit să-şi anunţe plecarea la 7 iulie.
Potrivit jurnalistului de la FT, refuzul regal a fost ultimul act constituţional al reginei, care a murit la 8 septembrie la Castelul Balmoral.
Citește și: UE organizează o reuniune de urgenţă cu Serbia şi Kosovo, pe fondul tensionării relaţiilor între acestea
Cu doar două zile mai înainte, Majestatea Sa a primit-o pe Liz Truss, care a obţinut victoria în alegerile interne la conducerea Partidului Conservator, şi i-a cerut să formeze un guvern.
La 25 octombrie, efemerul premier Truss a fost înlocuit, la rândul său, cu Rishi Sunak, susţinut de către acttualul rege Charles al III-lea.
Scriitorul Michael Dobbs s-ar putea inspira din această saga pentru a scrie o nouă versiune a serialului original ”House of Cards”, care prezenta, la începutrul anilor ’90, o lume politică britanică depravată. Şi saga se termina tot cu un ”happy end”, comentează publicaţia franceză.
