Regizorul rus Kirill Serebrennikov va semna prima sa producţie a unei opere în Franţa, întrucât Opera din Paris l-a angajat pentru a pune în scenă “Lohengrin” de Wagner pentru stagiunea 2023-2024, care va fi marcată şi de revenirea pe afiş a spectacolului “Spărgătorul de nuci” în versiunea lui Rudolf Nureev, informează AFP, potrivit agerpres.
Descriindu-l pe Serebrennikov drept “unul dintre regizorii cei mai angajaţi şi mai îndrăzneţi ai scenei actuale”, directorul general al Operei din Paris, Alexander Neef, care a dezvăluit programul noii stagiuni miercuri, a subliniat că “referirile la război şi la cucerire din ‘Lohengrin’ rezonează cu situaţia actuală”, marcată de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Citește și : Anunţul privind desfăşurarea de arme nucleare în Belarus este PERICULOS
Kirill Serebrennikov, apreciat pe scară largă în 2022, de la Festivalul de Film de la Cannes şi până la Festivalul de Teatru de la Avignon, a părăsit Moscova la scurt timp după invazie şi s-a mutat la Berlin.
După 30 de absenţă, Opera din Paris se va reconecta începând din septembrie cu o trupă lirică internă, cu scopul de a-i sprijini pe tinerii artişti şi de a consolida legătura dintre artiştii săi şi public.
De asemenea, instituţia franceză va relua o producţie a operei “Don Giovanni”, de Mozart, semnată de Claus Guth la Festivalul Salzburg din 2008, şi va face să intre în repertoriul său opera contemporană “The Exterminating Angel” a britanicului Thomas Ades (2016), cu o regie asigurată de Calixto Bieito.
Mai multe opere rare au fost şi ele incluse în programul viitoarei stagiuni: “Beatrice di Tenda”, de Vincenzo Bellini, într-o producţie a regizorului american Peter Sellars; “Medeea”, creată în urmă cu trei secole de Marc-Antoine Charpentier şi prezentată în faţa regelui Ludovic al XIV-lea la Academia Regală de Muzică (strămoşul Operei din Paris – n.red.); “Don Quijote” de Jules Massenet, absent de pe scenă de peste 20 de ani; “La Vestale”, de Gaspare Spontini, în versiunea sa originală în franceză, care nu s-a mai aflat pe afişul Operei din Paris din secolul al XIX-lea.
Vor exista şi numeroase reluări, precum “Cosi Fan Tutte”, de Mozart, “La Traviata”, de Verdi, “Turandot”, de Puccini, şi “Věc Makropulos” a compozitorului ceh Leos Janacek.
Revenirea clasicilor
Baletul va aduce pe scenă un număr mai mare de spectacole clasice decât în anii trecuţi: “Spărgătorul de nuci” în versiunea lui Rudolf Nureev, prezentat ultima oară în decembrie 2014, “Lacul lebedelor”, “Don Quijote”, baletul romantic “Giselle” şi “La Fille Mal Gardée” al britanicului Frederick Ashton. Vor intra în repertoriu şi spectacole contemporane, precum “Barbă Albastră”, de Pina Bausch, “Sadeh21”, de Ohad Naharin, şi reprezentanţii semnate de Jiri Kylian.
Trei femei coregrafe se vor afla pe afiş, mai întâi cu reluarea “The Seasons Canon”, de Crystal Pite, un mare succes al anului 2016. Artista chineză Xie Min şi Marion Motin, coregrafă de clipuri şi turnee pentru Stromae, Redcar (fosta trupă Christine and the Queens) şi Angele, vor semna primele lor spectacole de balet.
O seară dedicată lui Jerome Robbins va fi inclusă în program, precum şi un spectacol al companiei invitate Bejart Ballet Lausanne.
Aceasta va fi încă o stagiune semnată de Aurelie Dupont, fosta directoare a companiei de balet de la Opera din Paris care a demisionat la jumătatea anului 2022, înainte de a fi înlocuită cu Jose Martinez.
Anul trecut, Opera din Paris a înregistrat un deficit de 6,4 milioane de euro (mai puţin decât estimările iniţiale), însă acesta va creşte în 2023 la 9,6 milioane de euro, mai ales din cauza inflaţiei.
Instituţia pariziană a precizat că, “în faţa creşterii costurilor energetice, Ministerul Culturii a acordat Operei un sprijin excepţional de 2 milioane de euro la sfârşitul anului trecut”.
În pofida acelui ajutor, preţurile biletelor la Opera din Paris au crescut în medie cu 5%, mai ales la categoriile cele mai scumpe (până la 170 de euro pentru un balet precum “Giselle”).
Citește și : Suedia şi Finlanda vor deveni ‘ţinte legitime’ pentru Moscova
Pentru a atrage un public mai numeros, 35% dintre locuri au fost vândute cu 50 de euro sau chiar mai puţin, iar alte 30.000 vor fi propuse spre vânzare cu 10 euro pentru persoanele cu vârste mai mici de 28 de ani în cadrul avanpremierelor dedicate tinerilor.
Pe 29 martie, Opera din Paris şi-a lansat noua platformă de streaming, Paris Opera Play, accesibilă în Franţa şi în străinătate, care permite vizionarea spectacolelor sale în direct şi în reluare.