Republica Moldova este din ce în ce mai îngrijorată de războiul care-i bate la uşă
Republica Moldova (2,6 milioane de locuitori) se află între Ucraina şi membrul UE România. Din anii 1990, în Transnistria se află soldaţi ruşi, iar regiunea autonomă Găgăuzia are în vedere o desprindere de Moldova. Cu toate acestea meciurile de fotbal nu au încetat, DIE PRESSE, potrivit RADOR.
Republica Moldova este profund îngrijorată de atacul rusesc asupra Ucrainei. La fel ca şi Ucraina, Republica Moldova este, la rândul ei, ţară candidată la UE. Însă mica republică fostă sovietică, bântuită de sărăcie este supusă unei influenţe importante tradiţionale – mai ales în regiunea separatistă Transnistria, unde staţionează din anii ’90 soldaţi ruşi.
În decursul războiului rus împotriva Ucrainei observatorii intenaţionali au avertizat în mod repetat asupra faptului că Moscova s-ar putea prevala de neliniştile din regiune pentru a escalada situaţia. Mica Moldovă cu 2,6 milioane de locuitori se află între Ucraina şi membrul UE România. Guvernul proeuropean al preşedintelui Maia Sandu a condamnat dur războiul de agresiune din Ucraina vecină. Sandu s-a revoltat în ultima vreme faţă de amestecul repetat în ţara sa, precum şi din cauza unor tentative de amestec în treburile interne şi de răsturnare a guvernului comise de serviciile secrete ruse din ţara sa.
La sfârşitul lunii iulie, guvernul de la Chişinău a expulzat din ţară 45 de diplomaţi ruşi şi membri ai ambasadei “din cauza numeroaselor acţiuni neprietenoase”. Astfel – după cum a precizat ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu – “vor exista mai puţini oameni care vor încerca să destabilizeze situaţia din ţara noastră”. Presa din ţară relatase anterior că pe acoperişul Ambasadei ruse din Chişinău şi a unei clădiri învecinate se află 28 de antene care pot fi folosite pentru spionaj.
Deosebit de precară este situaţia în autodenumita Republică Transnistria controlată de separatiştii ruşi. În fâşia îngustă de la graniţa cu Ucraina se află cantonaţi din 1992 soldaţi ruşi. Chişinăul îi reproşează Moscovei că nutreşte planuri concrete privind răsturnarea actualului guvern din Republica Moldova.
În legătură cu alegerile locale programate pentru începutul lunii noiembrie presiunea rusă asupra Republicii Moldova creşte exponenţial, deoarece Moscova încearcă să obstrucţioneze prin orice mijloace o apropiere de Occident a fostei republici sovietice. La acest moment Moscova se foloseşte de campania electorală în curs pentru a ajuta partidele rusofone să ia un nou avânt în escaladarea în continuare a situaţiei din ţară, chiar şi prin intermediul unui nou conflict teritorial care pare că va avea loc.
Etapa cea mai importantă din cursa alegerilor din noiembrie va avea loc probabil la Chişinău, unde vicepreşedintele PAS, Lilian Carp, se va confrunta cu primarul în exerciţiu, Ion Ceban, liderul unui nou partid, MAN, care este în acest moment implicat într-un scandal. Serviciul secret al ţării, SIS, a făcut cunoscut în iulie că un colaborator al Ambasadei ruse de la Chişinău, expulzat între timp pentru spionaj, funcţiona drept consilier politic al MAN.
Ceban însuşi a dezminţit într-o declaraţie orice apropiere a încă tânărului său partid de agentul FSB.
Preşedintele proeuropean al ţării, Maia Sandu, a reclamat din nou existenţa unor încercări de destabilizare a serviciilor secrete ruse în ţara sa şi a cerut cetăţenilor să fie prevăzători şi hotărâţi faţă de proaganda mai puternică a Kremlinului în perioada campaniei electorale şi faţă de campaniile de manipulare a populaţiei.
Republica Moldova este din ce în ce mai îngrijorată de războiul care-i bate la uşă
Recent purtătorul de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, care îşi exprimase de curând convingerea că după alegeri Republica Moldova va reveni în sfera de influenţă a Rusiei, a afirmat că relaţiile bilaterale “vor reveni în curând la nivelul anterior”, deoarece actuala evoluţie “forţată şi nefirească” a Republicii Moldova este creată de “Maia Sandu şi regimul său”. Conform unei declaraţii ale sale din august, acordate pentru RIA Novosti, “între cele două popoare ale noastre nu există niciun fel de contradicţii”, acestea fiindu-le inoculate cetăţenilor de către Maia Sandu şi echipa sa.
Într-adevăr, influenţa Rusiei este deosebit de puternică mai ales în zona rurală săracă şi bântuită de crize, la fel şi în Transnistria separatistă şi în Găgăuzia din sudul ţării, unde zilele trecute liderul Dmitri Konstantinov a vorbit despre infiinţarea unei republici găgăuze şi, implicit, o desprindere de Moldova. Măsura ar fi “cerută de poporul găgăuz”, deoarece autorităţile moldovene “nesocotesc tot mai mult drepturile la autonomie”.
Un nou conflict teritorial, respectiv o tendinţă secesionistă în Republica Moldova ar fi clar în interesul Kremlinului, deoarece ar constitui de facto pentru mica ţară o piedică greu surmontabilă în direcția începerii negocierilor de aderare la UE.
