Proiectul unui nou cod care să reglementeze serviciile media audiovizuale în Republica Moldova a fost aprobat vineri într-o primă lectură în parlament, după dezbateri aprinse, relatează Radio Chişinău, conform agerpres.
O noua procedură de numire a membrilor Consiliului Audiovizualului, dar şi a Consiliului de Observatori ai Teleradio-Moldova (TRM), noi prevederi privind transparenţa proprietăţii în acest sector şi stabilirea unor cote pentru determinarea poziţiei dominante pe piaţă sunt printre principalele reglementări ale proiectului Codului serviciilor media audiovizuale.
Citește și : Fâşia Gaza : Doi palestinieni au fost uciși într-o nouă zi de proteste la graniţa cu Israel
Potrivit proiectului, o persoană fizică poate fi proprietar-beneficiar la cel mult două servicii de televiziune generaliste şi/sau de ştiri, precum şi la cel mult două servicii de televiziune tematice. În acelaşi timp, un proprietar nu poate deţine mai mult de 35% din cota de audienţă, pentru a nu deţine o poziţie dominantă în formarea opiniei publice.
Acesta mai stabileşte modificarea procedurii de numire a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care se va numi Consiliul Audiovizualului. Astfel, doi din cei nouă membri vor fi propuşi de parlament, iar unul de şeful statului. În prezent toţi sunt propuşi de societatea civilă. Iar membrii Consiliului de Observatori ai TRM vor fi numiţi de Consiliul Audiovizualului şi nu de parlament, ca în prezent. Totodată, este prevăzuta o sumă fixă pentru finanţarea Companiei – 0,9% din bugetul de stat.
Opoziţia a adus mai multe critici proiectului, însă a avut abordări diferite. Liberalul Lilian Carp a opinat că nu există suficiente prevederi pentru protejarea spaţiului audiovizual autohton.
“Nu se regăseşte acea modificare pe care am făcut-o în actualul Cod, pentru ca programele analitice şi ştirile să fie de producţie autohtonă’, spune el.
Pe de alta parte, socialistul Vlad Bătrâncea consideră proiectul prea restrictiv. “Consecinţele juridice ale acestui proiect s-au majorat esenţial, de 5-10 ori toate amenzile pentru operatorii mass-media. Şi ceea ce este foarte grav, este încălcat dreptul operatorilor audiovizuali la apărarea în justiţie,’ susţine acesta.
Expertul Asociaţiei Presei Electronice din Chişinău, Eugeniu Râbca, a negat însă respectivele acuzaţii, precizând că sunt păstrate sancţiunile actuale.
“Noi nu am făcut decât să preluăm ceea ce avem în legislaţia în vigoare astăzi. Pur şi simplu, am făcut copy-paste la sancţiuni. Am prevăzut posibilitatea care nu poate fi anulată de nimeni, de adresare în instanţa de judecată”, a explicat el.
Citește și : SUA, Marea Britanie şi Franţa au transmis ONU o versiune amendată a proiectului de rezoluţie cu privire la Siria
Noua lege va intra în vigoare doar după adoptarea acesteia în a doua lectură, iar pentru unele reglementări este prevăzută o perioadă de tranziţie. Proiectul a fost elaborat de un grup de experţi cu sprijinul unor instituţii internaţionale.
Preşedintele parlamentului moldovean, Andrian Candu, a anunţat anterior că, după votarea în prima lectură, documentul va fi transmis pentru a i se face o expertiză. În prezent, domeniul audiovizualului este reglementat de un Cod adoptat în anul 2006.
