Încă afectaţi de înfrângerea lor istorică la europene, Republicanii francezi au început luni căutarea unui nou lider după demisia lui Laurent Wauquiez, cu obiectivul de a reconstrui o dreaptă franceză făcută în prezent sandviş între Marine Le Pen şi Emmanuel Macron, relatează AFP, potrivit agerpres.
Presat să-şi dea demisia, Laurent Wauquiez, de 44 de ani, şi-a anunţat plecarea fix la o săptămână după deruta în alegerile europene a formaţiunii sale, care a obţinut 8,48% din sufragii şi a cărei “supravieţuire este în joc”, după cum rezumă ziarul Le Monde.
Citește și : Autorităţile marocane au dezmembrat o celulă jihadistă care pregătea atacuri teroriste
“Victoriile sunt colective, înfrângerile sunt solitare. Trebuie să-mi asum responsabilităţile (…) Mă retrag din funcţia de preşedinte al Republicanilor”, a declarat Wauquiez, aflat în fruntea partidului din decembrie 2017.
“Trebuie ca dreapta să se reconstruiască” şi “nu vreau să fiu un obstacol”, a explicat Wauquiez pe postul de televiziune TF1.
O decizie “înţeleaptă”, “demnă” şi “curajoasă”, au afirmat după aceea aleşii şi demnitarii partidului.
Partidul Republicanii, moştenitor direct al dreptei guvernamentale a preşedinţilor Chirac şi Sarkozy, se confruntă cu o criză fără precedent de la venirea la putere a lui Emmanuel Macron în 2017 şi se află în căutarea unei linii politice şi a unei baze electorale.
După lovitura de la europene, plecarea lui Laurent Wauquiez a venit la finalul unei săptămâni de iniţiative care ameninţau unitatea partidului, în timp ce unii aleşi locali părăsesc corabia, în special în vederea alegerilor municipale din 2020.
Dreapta se confruntă acum cu întrebări existenţiale: ce linie trebuie să adopte pentru a rezista în faţa majorităţii lui Macron care îi sifonează alegătorii de centru-dreapta şi în faţa Adunării Naţionale a lui Le Pen, care încearcă să-i seducă alegătorii mai conservatori? Care este mărimea spaţiului politic între cele două forţe? Cu ce lider ar trebui să meargă mai departe?
“O parte din centru-dreapta se află astăzi, cu claritate, în spatele lui Emmanuel Macron”, spune politologul Jean-Daniel Lévy, director al departamentului de Politică şi opinii al Harris Interactive. “În 2017, pentru prezidenţiale, 15% dintre alegătorii lui Emmanuel Macron se considerau de dreapta; în 2019, la europene, au fost 25%. Este o veritabilă alunecare”, a adăugat el.
La această hemoragie de voturi către partidul prezidenţial La Republique en Marche s-a adăugat şi o pierdere în favoarea Adunării Naţionale (RN, extrema dreaptă), a lui Marine Le Pen.
Citește și : Zeci de mii de oameni aşteptaţi la Londra luni şi marţi pentru un protest împotriva lui Trump
În jur de 15% dintre alegătorii lui Francois Fillon la prezidenţiale au votat RN la europene, potrivit unui sondaj al institutului Ifop. Şi mişcarea de extremă dreapta, care a câştigat aceste alegeri, speră să continue pe acest drum, unii făcând apel la realizarea unei uniuni a dreptei.
În revenire pe scena politică după ce a stat deoparte timp de aproape doi ani, fosta deputată Marion Marechal, nepoata lui Marine, a propus în cadrul unui interviu televizat duminică seară să se facă eforturi pentru o “mare coaliţie” între RN şi Republicanii.
Ea şi-a exprimat speranţa că poate apărea “din acest dezastru al Republicanilor, acest curent de dreapta care se structurează” şi “care să poată accepta mâine principiul unei mari coaliţii cu Adunarea Naţională, păstrându-şi specificităţile”.
Între timp, Republicanii îşi caută un şef şi niciun candidat nu a apărut până acum. Însă mai mulţi lideri deţin propria lor structură sau cadru de reflecţie. Este vorba despre Valerie Pecresse şi mişcarea sa “Liberi!”, Bruno Retailleau în fruntea Forţei Republicane sau prim-vicepreşedintele partidului Guillaume Peltier, care încearcă să consolideze curentul “popular” în cadrul Republicanilor.
Pentru moment, mingea este în terenul lui Gérard Larcher, preşedintele Senatului. Dornic să construiască “un proiect pentru dreapta şi centru”, el se întâlneşte marţi, la Paris, cu şefii grupurilor parlamentare Christian Jacob (Adunarea Naţională) şi Bruno Retailleau (Senat).
