Rețelele sociale, între informare și dezinformare

Campaniile electorale din Republica Moldova se mută tot mai mult în mediul online, unde rețelele sociale au devenit o sursă dominantă de informare, dar și un spațiu vulnerabil la dezinformare. Datele unui studiu realizat la comanda Promo-LEX arată că, pe lângă creșterea influenței platformelor digitale, există îngrijorări majore privind calitatea informației și impactul asupra tinerilor.

Potrivit cercetării sociologice „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”, aproape 40% dintre respondenți s-au declarat „foarte” sau „destul de” interesați de campania electorală din 2025. Interesul este însă inegal: doar 21,9% dintre tineri urmăresc activ campania, comparativ cu 48,6% dintre persoanele de peste 60 de ani.

Tot mai mulți cetățeni (55,1%) folosesc frecvent rețelele sociale pentru a se informa despre alegeri. În topul platformelor utilizate se regăsesc Facebook (80,1%), TikTok (51,3%), YouTube (46,8%) și Instagram (32,7%). În contrast, sursele tradiționale pierd teren: radioul este utilizat de 14,8% dintre respondenți, presa scrisă de 18,7%, iar întrunirile publice de 15,9%.

Dezbaterile electorale, deși considerate esențiale, sunt urmărite de doar 28,8% dintre cetățeni. Cu toate acestea, majoritatea susține reglementarea participării candidaților la astfel de dezbateri: 58,5% sunt total de acord, iar 16,7% parțial de acord.

Percepția publică confirmă vulnerabilitatea spațiului digital.

În mass-media tradițională, 35,7% dintre respondenți spun că întâlnesc „des” informații false, iar 13,9% „foarte des”. Totuși, fenomenul este mai pronunțat pe rețelele sociale: 45,7% declară că întâlnesc „des” informații false, iar 22% „foarte des”. În același timp, 21,2% spun că astfel de informații apar „rareori”, iar 8% „deloc”.

Percepțiile sunt confirmate și de opiniile privind rolul rețelelor sociale:

• 52,5% sunt total de acord și 32,1% parțial de acord că pe rețele circulă frecvent informații false;
• 43,4% sunt total de acord și 34,7% parțial de acord că acestea manipulează opinia alegătorilor;
• în același timp, 41,3% sunt total de acord și 37,5% parțial de acord că rețelele ajută oamenii să se informeze mai ușor;
• 37,5% sunt total de acord și 32,8% parțial de acord că oferă șanse egale partidelor de a-și transmite mesajele.

În acest context, majoritatea cetățenilor susține intervenții pentru combaterea dezinformării:

• 91,2% consideră că cetățenii trebuie informați cum să verifice informațiile online;
• 87,7% susțin implicarea mass-mediei și ONG-urilor în combaterea dezinformării;
• 87,6% cer transparență în publicitatea politică online;
• 85,9% susțin sancționarea mai dură a răspândirii informațiilor false;
• 85,8% consideră că platformele trebuie să elimine conținutul fals despre alegeri.

Dezbaterea privind limitarea accesului minorilor la rețelele sociale este una dintre cele mai sensibile teme. În total, 82% dintre respondenți susțin această măsură, dintre care:

• 65,8% „cu siguranță da”;
• 16,2% „probabil da”.

În schimb, 5,1% spun „probabil nu”, iar 8,8% „cu siguranță nu”.

Sprijinul crește odată cu vârsta: 65,9% dintre tinerii de 18–29 de ani sunt de acord cu limitarea, comparativ cu 84,2% în rândul persoanelor de 30–44 de ani, 89% în categoria 45–59 de ani și 82,6% în rândul celor de peste 60 de ani.

Diferențe apar și în funcție de educație și venit:

• 87,7% dintre persoanele cu studii superioare susțin restricția, față de 75,5% dintre cei cu studii medii incomplete;
• sprijinul crește de la 79% în rândul persoanelor cu venituri sub 5.000 lei, la 85,5% (5.001–12.000 lei) și 83,8% (peste 12.000 lei).

Pe categorii ocupaționale, angajații full-time (85,5%) și pensionarii (82%) susțin cel mai mult măsura, în timp ce elevii și studenții o aprobă în proporție de doar 55%.

Printre argumentele invocate de susținători:

• copiii sunt prea mici (16,7%);
• accesul la informații dăunătoare (15,8%);
• impactul emoțional negativ (8,2%);
• dificultăți în selectarea informației (6,1%);
• necesitatea prioritizării educației (5,8%);
• expunerea la conținut neadecvat (5,5%);
• riscuri și lipsa protecției (5,2%);
• vulnerabilitatea la manipulare (5,1%);
• dependența și pierderea de timp (4,6%);
• dezinformarea (4,2%);
• efecte asupra sănătății (3,6%);
• încetinirea dezvoltării intelectuale (3,3%);
• impact negativ asupra socializării (1,2%);
• expunerea prematură la politică (1%).

De cealaltă parte, oponenții invocă:

• rolul rețelelor în învățare și informare (24,4%);
• lipsa necesității restricțiilor (9,1%);
• drepturile copilului (8,3%);
• contribuția la dezvoltare (5,8%);
• ideea limitării, nu interzicerii (4,5%);
• responsabilitatea părinților (4%);
• capacitatea copiilor de a utiliza rețelele (3,9%);
• facilitarea comunicării (3,3%);
• riscul ca restricțiile să crească interesul (3%);
• dificultatea aplicării măsurii (2,5%).

Studiul a fost realizat în perioada 22 februarie – 12 martie, pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități (fără regiunea transnistreană și diaspora), având o marjă de eroare de ±2,8%.

Social