Ameninţările cu ‘distrugerea totală’ formulate de preşedintele american Donald Trump la adresa Coreei de Nord sunt ‘contraproductive’ şi dau apă la moară Phenianului, care îşi justifică ambiţiile nucleare prin nevoia de a se apăra, afirmă analişti citaţi miercuri de AFP, conform agerpres.
Trump a folosit primul său discurs în cadrul Adunării Generale a ONU pentru a lansa un avertisment dur către Phenian, care a efectuat la începutul lui septembrie un al şaselea test nuclear, iar săptămâna trecută a testat, în premieră, o rachetă care a survolat teritoriul Japoniei. În discursul de marţi de la New York, liderul de la Casa Albă a spus despre nr. 1 al regimului de la Phenian, Kim Jong-un, că este un “om-rachetă” pornit într-o “misiune sinucigaşă pentru el şi pentru regimul său”. Dacă SUA vor fi constrânse să se apere sau să-şi apere aliaţii, nu vor avea altă opţiune decât să distrugă total Coreea de Nord, a declarat Trump.
Citeşte şi: Garda Civilă spaniolă A DAT IAMA în guvernul separatist al Cataloniei. 12 înalţi oficiali au fost ARESTAŢI
Or, potrivit unor analişti, acest gen de retorică nu va reuşi să descurajeze Phenianul de la concretizarea ambiţiilor sale nucleare, ci dimpotrivă. Retorica belicoasă este “total neproductivă”, a atras atenţia Marcus Noland, de la Institutul Peterson pentru economia internaţională. În opinia sa, prin ameninţările sale, Trump i-a pus mingea în braţe regimului lui Kim, care se va grăbi să arate pe postul naţional de televiziune nord-coreean dovada că Phenianul are nevoie de o forţă de descurajare demnă de acest nume în faţa a ceea ce consideră a fi agresiunea americană.
La rândul său, Joel Wit, cercetător la Institutul americano-coreean al Universităţii John Hopkins, a subliniat că nu este sigur că Washingtonul este gata să plătească preţul uman al unui conflict, în pofida bravadelor. “Trump este un ‘electron liber’ şi e greu de stabilit când este serios şi când nu”, a menţionat Wit.
SUA au 28.500 de militari în Coreea de Sud pentru a o apăra de Coreea de Nord, în condiţiile în care războiul din Coreea (1950-1953) s-a încheiat cu un simplu armistiţiu şi nu cu un tratat de pace. Fără a lua la socoteală ameninţarea nucleară, Coreea de Nord a instalat la graniţa tensionată dintre cele două Corei vaste forţe de artilerie, iar Seulul cu milioanele sale de locuitori stă sub spectrul unui atac convenţional ori chiar chimic. Japonia, cu marile sale centre urbane, se află la rândul ei în bătaia rachetelor nord-coreene. Un atac american ar însemna riscul unor represalii cu consecinţe catastrofale.
“Nu există soluţie militară, să fim serioşi”, a declarat Steve Bannon, fost consilier pe probleme strategice al lui Trump.
Şi Phenianul consideră probabil că ameninţările americane sunt vorbe-n vânt, a apreciat Joel Witt. “Bănuiesc că (nord-coreenii) se gândesc că se va adeveri că (Trump) este un ‘tigru de hârtie’ ”
Totuşi, potrivit lui Jeung Young-tae, director de studii militare la Universitatea Dongyang din Coreea de sud, afirmaţiile lui Trump nu pot fi total desconsiderate ca fiind un bluf, având în vedere ameninţarea crescândă pe care o reprezintă Coreea de Nord. În iulie, Phenianul a lansat două rachete balistice intercontinentale capabile să atingă teritoriul SUA, iar în septembrie a anunţat că a testat o bombă cu hidrogen care poate fi încărcată pe o astfel de rachetă.
Citeşte şi: Merkel a decis care va fi soarta ministrului de finanţe după alegeri
Problema este care e linia roşie ce poate declanşa opţiunea militară, a notat Jeung. Deşi ipoteza unui conflict nu este prea realistă, provocările persistente ale Coreei de Nord îngreunează acceptarea unui dialog de către Washington.
“Rachetele balistice şi programele de arme nucleare nord-coreene au devenit pur şi simplu prea importante şi prea ameninţătoare să poată fi considerate simple elemente de schimb într-o negociere. În prezent, ameninţarea este reală pentru mulţi americani”, a spus Jeung.
Mai mult, Trump a pus marţi sub semnul întrebării şi acordul nuclear cu Iranul, ceea ce ar putea înarma Phenianul cu convingerea că nu se poate avea încredere în SUA ca partener de negociere, a explicat Mira Rapp-Hooper, cercetătoare la Paul Tsai China Center al Yale Law School. Nu se ştie, a remarcat ea pe Twitter, dacă retorica “apocaliptică” a liderului de la Casa Albă semnalează că acesta crede într-adevăr în eficienţa unei acţiuni militare sau dacă este vorba de o strategie menită să convingă China să ia măsuri împotriva Phenianului, Beijingul fiind principalul aliat şi partener economic al Phenianului.
