hurriyetdailynews.com

Reuniunea ministerială a OSCE măsoară nivelul dezgheţului relaţiilor Rusiei cu Occidentul

Deşi conflictul din Ucraina continuă să învenineze relaţiile între Rusia şi Occident, există speranţa ca dinamica pozitivă a ultimelor luni de căutare a unei soluţii negociate să se reflecte şi asupra reuniunii ministeriale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), la care participă joi şi vineri la Bratislava reprezentanţii a 57 de state, dintre care 40 sunt miniştri de externe, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.

Deţinătoare a preşedinţiei în exerciţiu a OSCE pentru anul 2019, Slovacia a încercat în acest mandat să favorizeze dialogul dintre Est şi Vest. ”Acesta este momentul să ne concentrăm pe ce ne uneşte, nu pe ce ne divizează, şi de a ne reangaja faţă de principiile unei organizaţii care a fost constituită pentru crearea unui viitor mai sigur pentru toţi”, a declarat înaintea reuniunii ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak.

Citește și : Cazul Caruana Galizia: Organizaţia ‘Reporteri Fără Frontiere’ a depus o plângere

”Este o reuniune cu spirit pozitiv”, spune o sursă diplomatică din cadrul OSCE, singura organizaţie regională şi de securitate din care fac parte atât Rusia cât şi democraţiile occidentale, ea fiind creată pe vremea Războiului Rece pentru a oferi un cadru de dialog între cele două blocuri adverse.

Ocuparea şi anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, apoi declanşarea conflictului armat din estul separatist prorus al Ucrainei (Donbas) au afectat şi mai mult relaţiile în interiorul OSCE. Dar, conform sursei menţionate de agenţia EFE, intervievată la Viena, unde se află sediul OSCE, în ultimele luni au parvenit ”semnale” că se pot găsi soluţii, mai ales în privinţa conflictului din Donbas.

În ultimele săptămâni s-au făcut într-adevăr unii paşi pozitivi, precum schimburi de prizonieri şi retragerea forţelor de pe anumite secţiuni ale frontului din estul Ucrainei, măsuri menite să sporească încrederea înaintea summitului ce îi va reuni pe 9 decembrie la Paris pe şefii de stat din Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina.

”Sperăm că dinamica va fi mai constructivă faţă de anii anteriori”, mai spune aceeaşi sursă diplomatică, estimând că, pe de o parte, preşedintele rus Vladimir Putin nu are interesul să ”cronicizeze” acest conflict, iar pe de altă parte preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este legitimat de victoria sa zdrobitoare în alegeri să ia decizii care permit deblocarea situaţiei.

De altfel, Zelenski a acceptat în octombrie aşa-numita ”formulă Steinmeier” (numele preşedintelui german), care prevede organizarea de alegeri sub monitorizare internaţională în zonele din Donbas controlate de rebelii proruşi, precum şi autoguvernare pentru aceste regiuni dacă alegerile sunt validate de OSCE şi măsura este validată de parlamentul de la Kiev.

Citește și : Trump şi Merkel îşi exprimă optimismul pe tema negocierilor comerciale între SUA şi UE

Totuşi, această abordare, şi mai ales retragerea trupelor ucrainene, este nepopulară în rândul unei părţi a populaţiei ucrainene, mai ales în cazul naţionaliştilor şi foştilor combatanţi care au manifestat în număr mare împotriva a ceea ce ei consideră a fi o ”capitulare” în faţa Moscovei. Iar dacă în cazul Donbasului s-ar putea întrevedea soluţii, nu la fel se întâmplă şi în cel al Crimeei anexate.

În pofida unui anumit optimism, de la reuniunea OSCE nu se aşteaptă adoptarea unei declaraţii comune, dat fiind că nu există un consens în rândul membrilor organizaţiei, ultima declaraţie comună a acesteia datând din anul 2002.