AFP
În faţa atrocităţilor comise împotriva minorităţii rohingya în Myanmar, SUA au început timid să accentueze presiunea asupra armatei birmane, menţinând totodată o poziţie de echilibru, pentru a nu pune în discuţie guvernul civil condus de Aung San Suu Kyi, comentează luni AFP, potrivit agerpres.
Semn al intensificării demersurilor, în regiune s-au succedat mai multe delegaţii americane, iar secretarul de stat american Rex Tillerson se va deplasa miercuri în Myanmar pentru o întrevedere cu Aung San Suu Kyi, dar şi cu comandantul armatei, generalul Min Aung Hlaing.
Tonul acestor întrevederi se vrea ferm la adresa ‘liderilor militari’, pe care şeful diplomaţiei americane i-a declarat ‘responsabili’ de criza minorităţii musulmane rohingya, care a determinat 600.000 de membri ai acesteia să fugă în Bangladesh în decurs de numai două luni şi jumătate.
Citeşte şi: Premierul Australiei SE PRĂBUŞEŞTE în sondajele de la Antipozi
În numele luptei împotriva rebelilor rohingya, armata birmană desfăşoară de la sfârşitul lui august o campanie militară în statul Rakhine din vestul ţării, împingându-i spre exod pe membrii celei mai mari populaţii apatride din lume. ONU denunţă această operaţiune ca fiind ‘epurare etnică’.
‘Lumea nu poate rămâne observator în faţa acestor atrocităţi’, a declarat la sfârşitul lui octombrie Rex Tillerson. Dar deocamdată Departamentul de Stat doar a întărit câteva măsuri punitive împotriva armatei birmaneze.
Condamnările ‘sunt importante’, ‘însă doar declaraţiile nu sunt suficiente, sunt necesare măsuri concrete’, estimează Sarah Margon de la Human Rights Watch (HRW). Washingtonul ar putea să impună ‘sancţiuni economice ţintite’, a declarat ea pentru AFP.
În lipsa unei acţiuni mai hotărâte a executivului american, un grup de parlamentari din Congres a depus un proiect de sancţiuni pentru a restrânge cooperarea militară cu Myanmar şi a interzice intrarea pe teritoriul american a membrilor armatei birmaneze. Propunerea de lege prevede şi noi interdicţii asupra importurilor de rubine şi jad din Myanmar. Departamentul de Stat nu exclude posibilitatea susţinerii acestor noi sancţiuni.
Însă SUA încearcă să menţină un echilibru ce le complică acţiunea. De la începutul crizei, ele au grijă să nu o acuze pe Aung San Suu Kyi, făcând distincţie între guvernul civil al laureatei Premiului Nobel pentru Pace şi militari. Chiar dacă lidera birmană este criticată în alte ţări pentru lipsa de empatie la adresa rohingya, Washingtonul a reiterat sprijinul faţă de ea şi a salutat angajamentul ei în a permite întoarcerea în Myanmar a refugiaţilor. Doar ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, şi-a permis o ‘înţepătură’, estimând că ‘liderilor birmanezi, care au sacrificat atâtea pentru un Myanmar deschis şi democratic, ar trebui să le fie ruşine’.
Citeşte şi: Creşte bilanţul victimelor în cutremurul din Orientul Mijilociu. Peste 200 de morţi şi 1700 de răniţi
În plus, sancţiunile ar putea fi prost interpretate, atenţionează istoricul birmanez Thant Myint-U. În trecut, ‘ele mai degrabă au împiedicat tranziţia spre democraţie şi au alimentat izolarea, aflate în centrul problemelor Myanmarului’, a explicat el.
Sarah Margon de la HRW recunoaşte că este vorba de un ‘echilibru delicat’. Guvernul civil condus de Aung San Suu Kyi a fost ‘extrem de dezamăgitor’ în faţa acestei crize, ‘însă nu a fost responsabil de operaţiuni de epurare etnică’, iar aceasta ‘este o deosebire importantă’, recunoaşte ea. Cu toate acestea, SUA ‘ar trebui să-i spună în privat că trebuie să facă mai mult’, estimează Sarah Margon.
Potrivit lui Joshua Kurlantzick, din cadrul organizaţiei americane Council of Foreign Relations, Rex Tillerson ar trebui să-i prevină pe liderii civili că ‘nu sunt obligatoriu la adăpost în faţa unei reveniri la sancţiuni ţintite’.