Rezoluţia adoptată marţi de Parlamentul European, care exprimă ‘profunda preocupare’ faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România, ce riscă să submineze separaţia puterilor şi lupta împotriva corupţiei, a arătat încă o dată divizările existente între eurodeputaţii români, scrie Agerpres.
Astfel, potrivit listei finale a voturilor nominale, eurodeputaţii români din grupul PPE Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureşan, Cristian Dan Preda, Mihai Ţurcanu, Traian Ungureanu, Adina Vălean şi Theodor Stolojan sunt printre cei care au votat în favoarea rezoluţiei, la fel ca fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, membră a grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).
Citește și : Dmitri Medvedev: Rusia va boicota Forumul de la Davos dacă afaceriști ruși nu vor fi invitaţi
Eurodeputatul PPE Csaba Sogor (UDMR) s-a abţinut de la vot.
Singurul membru român al grupului europarlamentar PPE care a votat împotriva rezoluţiei a fost Ramona Mănescu.
Tot împotriva rezoluţiei au votat eurodeputaţii social-democraţi Victor Boştinaru, Andi Cristea, Doru Frunzulică, Maria Grapini, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Claudia Ţapardel şi Maria Gabriela Zoană, dar şi membrii grupului ALDE Mircea Diaconu, Norica Nicolai şi Renate Weber.
Parlamentul European a adoptat marţi rezoluţia nelegislativă privind statul de drept în România cu 473 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă şi 40 de abţineri, un text care afirmă “profunda preocupare” a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România şi “condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti” din luna august.
În cadrul rezoluţiei, Parlamentul European invită autorităţile române să pună în practică garanţii pentru evitarea ocolirii mecanismelor de verificare şi echilibrare şi să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândurile funcţionarilor de stat.
Rezoluţia atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia PE avertizează în legătură cu impactul noii legislaţii asupra independenţei sistemului judiciar, asupra eficienţei şi calităţii acestuia, inclusiv consecinţe negative pentru lupta împotriva corupţiei.
Modificările aduse la Codul penal şi Codul de procedură penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituţionale de către Curtea Constituţională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacităţii de combatere a corupţiei, a infracţiunilor violente şi a criminalităţii organizate.
Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi presupusul său amestec în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.
Citește și : Fostul premier macedonean Nikola Gruevski a cerut ‘azil politic’ autorităţilor ungare
De asemenea, Parlamentul European condamnă ‘intervenţia violentă şi disproporţionată’ a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018 şi face apel la autorităţile române să asigure o anchetă transparentă, imparţială şi efectivă a acţiunilor forţelor de ordine.
Eurodeputaţii avertizează asupra potenţialului efect de intimidare a societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţa privată.
Parlamentul European solicită Comisiei Europene reluarea monitorizării anuale anticorupţie în toate statele membre şi propune un sistem de indicatori stricţi care să măsoare nivelul corupţiei din fiecare ţară şi să evalueze politicile anticorupţie la nivelul fiecărui stat membru. Potrivit PE, este necesar să existe un proces periodic, sistematic şi obiectiv de evaluare a modului în care sunt respectate democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept. Plenul PE va supune la vot miercuri, 14 noiembrie, o rezoluţie separată prin care reia apelul referitor la crearea unui mecanism pentru evaluarea anuală a modului în care sunt respectate în toate statele membre valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
