Grecia intenționează să construiască o nouă instalație de recepție a GNL, însă operatorii din industrie clarifică faptul că pentru a dezvolta infrastructura critică este nevoie de finanțare UE, cu scopul decuplării de energia rusească. Întâlnirea crucială va avea loc la Washington, scrie EURONEWS, potrivit stiripesurse.ro.
Tracia, regiune a Greciei situată la marginea sud-estică a Europei, a fost timp de decenii în narațiunea europeană o „zonă uitată de frontieră”, departe de centrele decizionale și de investiții.
Astăzi, însă, acest scenariu se schimbă radical. Regiunea se transformă într-un centru geopolitic și energetic crucial, pe măsură ce Europa își accelerează desprinderea de energia rusească și caută noi porți de acces sigure către gaze.
Tracia și orașul Alexandroupolis, în special, se află acum în centrul acestei remodelări, revendicându-şi un rol tot mai mare în diversificarea energetică a UE. De la o „graniță uitată”, regiunea se transformă într-un hub strategic pentru securitatea energetică europeană.
În timp ce Europa se pregătește să-și ia definitiv rămas bun de la energia rusească – importurile de petrol și gaze din Rusia urmând a fi eliminate până în 2028 – în capitalele europene se desfăşoară o bătălie aprigă, cea pentru statutul de viitor furnizor de energie a gospodăriilor și companiilor din Uniunea Europeană.
În ciuda eforturilor de accelerare a tranziției verzi, se așteaptă ca gazul natural – cel mai curat dintre combustibilii fosili – să rămână un element critic al mixului energetic european pentru mulți ani de acum înainte, servind drept combustibil punte pentru tranziția verde.
Conform analizelor efectuate de Comisia Europeană și de organizațiile internaționale din domeniul energiei, gazele naturale continuă să joace un rol esențial în stabilitatea rețelelor electrice, echilibrarea producției de energie regenerabilă și securitatea energetică industrială.
Perturbarea fluxurilor rusești, combinată cu redresarea treptată a cererii, creează un decalaj semnificativ pe piața europeană. Se estimează că până în 2030, Europa Centrală și de Est va avea nevoie de 35 de miliarde de metri cubi suplimentari de gaze pe an, o necesitate care va trebui acoperită prin infrastructură nouă, aprovizionare diversificată și rute alternative.
Țările care vor reuși să depășească acest decalaj vor beneficia de două avantaje principale: venituri din tranzitul și comerțul cu gaze și o putere geopolitică mai mare, practic, pilonii cheie ai strategiei europene de diversificare energetică.
Bătălia Greciei și rolul decisiv al Traciei
Întrucât blocada energetică impusă de Rusia pune în funcțiune multe dintre conductele de gaze care traversează Europa, gazul natural lichefiat (GNL) apare ca o alternativă cheie pentru a satisface cererea europeană.
Pe această piață, Grecia încearcă să-și asigure o cotă substanțială, valorificându-și poziția geografică, infrastructura existentă și cea în curs de dezvoltare.
În centrul acestei strategii se află așa-numitul „Coridor Vertical”, rețeaua de conducte care leagă cele două terminale GNL ale țării – FSRU (Unitatea Plutitoare de Depozitare și Regasificare) de la Alexandroupolis și terminalul GNL Revithoussa – cu conductele interconectoare de gaze din Bulgaria și România, permițând transportul de volume până în Ucraina.
Același coridor poate aproviziona piețele din Ungaria, Slovacia și Moldova, consolidând securitatea energetică a Europei Centrale și de Est.
În același timp, sunt în curs discuții pentru extinderea în continuare a rețelei de conducte, astfel încât GNL-ul – originar, în principal din SUA – să poată intra în Grecia și să fie transportat către și mai multe piețe europene (de exemplu în Italia prin TAP, dar și în Austria), făcând din țară o poartă cheie pentru gazele naturale către UE.
Pentru a susține această ambiție, Grecia intenționează să construiască o a doua unitate plutitoare de stocare și regasificare a GNL (FSRU).
Una dintre companiile care se îndreaptă în această direcție este Gastrade, care administrează terminalul plutitor de la Alexandroupolis. Compania a primit deja din partea statului grec aprobarea de mediu pentru instalarea unei a doua unități, foarte aproape de cea deja operațională. Această unitate se va numi FSU Thrace și va fi amplasată în aceeași zonă marină ca și unitatea deja existentă la Alexandroupoli.
Cu toate acestea, proiectul se confruntă cu provocări financiare semnificative. Costurile de construcție sunt estimate la aproape 600 de milioane de euro, o sumă care, potrivit conducerii proiectului, nu poate fi asigurată fără sprijinul instrumentelor financiare europene, sau al fondurilor de stat.
Pokerul dur jucat de Bruxelles
La Bruxelles se joacă o partidă aprigă de poker politic și economic pe tema viitorului infrastructurii de gaze a Europei.
În ultimii ani, Comisia Europeană a adoptat o linie clară: eliminarea treptată a finanțării proiectelor de gaze, considerându-le incompatibile cu obiectivele de tranziție verde și neutralitatea climatică.
Această poziție este contestată de operatorii industriali europeni și de guvernele naționale, care insistă că gazul va rămâne necesar mulți ani de acum înainte.
Negocierile sunt în desfășurare, iar Bruxelles-ul este supus unei presiuni intense pentru a da înapoi și a permite finanțarea infrastructurii de gaze.
„Nu numai Grecia cere acest lucru. România, de exemplu, dezvoltă un nou zăcământ de gaze, Neptune Deep, și vrea să aibă oportunitatea de a-și vinde volumele pe piața europeană”, au explicat pentru Euronews operatorii energetici greci.
Rolul americanilor
Într-un moment în care Comisia Europeană este supusă unei presiuni tot mai mari de a-și reconsidera poziția privind gazele, Statele Unite acționează mai rapid.
Instituții financiare majore din SUA, precum Exim și Corporația Internațională de Finanțare a Dezvoltării din SUA, și-au exprimat interesul de a participa la finanțarea construcției unui al doilea terminal GNL plutitor în Alexandroupoli, văzând proiectul ca o oportunitate de a crește exporturile de GNL din SUA către Europa prin intermediul Coridorului Vertical.
Acest subiect se va afla în centrul unei reuniuni speciale programate de Departamentul Energiei al SUA la Washington la sfârșitul lunii februarie pentru consolidarea Coridorul Vertical. Reuniunea va reuni miniștri ai energiei și reprezentanți ai industriei energetice din țările Europei Centrale și de Est.
„O delegație a Comisiei Europene pentru Energie, condusă de directorul general al Uniunii Energetice Europene, Ditte Juul Jørgensen, va participa la reuniunea de la Washington”, a explicat Kostis Sifneos, vicepreședinte al Gastrade, în timpul prezentării proiectului FSRU Alexandroupolis.
„Modalitățile de finanțare ale proiectelor Coridorului Vertical vor fi printre principalele subiecte de pe agenda reuniunii. Discuțiile privind finanțarea proiectelor europene de gaze s-au intensificat recent, în special în contextul deciziei de decuplare de gazul rusesc.”
„Țări precum Ucraina, Ungaria și Slovacia vor avea nevoie de sprijin european pentru proiecte de infrastructură care să înlocuiască gazul rusesc. Ne așteptăm ca această discuție să se încheie în 2026 și să ducă la un rezultat pozitiv”, a concluzionat el.
Într-un moment în care securitatea energetică este în centrul politicii europene, proiecte precum instalațiile plutitoare FSRU din Alexandroupolis vor reprezenta un test pentru o planificare energetică europeană mai realistă.
Toate privirile sunt acum ațintite asupra Bruxelles-ului, care în 2026 va fi chemat să decidă în ce condiții și cu ce strategie geografică va continua să curgă gazul către piața europeană.
