Acordul UE-MERCOSUR reprezintă o oportunitate strategică pentru economia românească, susține Camera de Comerț și Industrie a României, în timp ce AGRO-STAR 2022 solicită Comisiei Europene și PE să nu continue procedura de aprobare.
PRO
Biroul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a decis în unanimitate să sprijine Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană (UE) și MERCOSUR, susținând, astfel, decizia luată de Asociația Europeană a Camerelor de Comerț (EUROCHAMBRES), în cadrul Adunării Generale din noiembrie 2024, a anunțat marți CCIR, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Camera de Comerț și Industrie a României subliniază faptul că acordul UE-MERCOSUR nu este doar despre agricultură, ci prevede liberul schimb și eliminarea treptată a peste 90% din taxele vamale dintre cele două blocuri economice, creând o piață nouă pentru produsele europene și românești.
“Ceea ce este esențial pentru economia României este că acest acord facilitează semnificativ intrarea pe piața MERCOSUR a automobilelor și pieselor de schimb, a produselor chimice și farmaceutice, precum și a utilajelor industriale”, precizează CCIR care consideră că acest acord trebuie tratat cu obiectivitate și pragmatism, având în vedere structura economiei naționale.
Industria generează în continuare circa 30% din Produsul Intern Brut, România producând ansamble și subansamble pentru o multitudine de mărci și branduri auto din Europa de Vest, precum și componente esențiale în domeniul white goods (electrocasnice), energetic și farmaceutic.
“Sectorul auto din România creează peste două sute de mii de locuri de muncă, la care se adaugă alte câteva zeci de mii din industriile conexe, care produc echipamente și componente non-auto. Economia românească este o economie de subcontractori, iar întreaga industrie este conectată la țările super-industrializate din Europa de Vest. Atunci când economia Germaniei crește cu 1%, România crește cu 4%. Această corelație nu este întâmplătoare, 24% din comerțul exterior al României se desfășoară cu Germania”.
Sectorul agricol din România reprezintă 4,5% din PIB, în timp ce la nivelul UE acest domeniu reprezintă între 1% și 1,5%.
“Este momentul să ieșim din discuțiile sterile și să ne concentrăm pe propria performanță în domeniul agriculturii și zootehniei. Trebuie să devenim performanți, în special pe piața internă, iar organele statului responsabile cu controlul calității trebuie să-și îndeplinească datoria față de consumatorii româniE, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.
În acest context, CCIR consideră că Acordul UE-MERCOSUR reprezintă o oportunitate strategică pentru consolidarea poziției României ca hub industrial regional și pentru diversificarea piețelor de export ale companiilor românești.
CONTRA
Federația sindicală din agricultură și industria alimentară AGRO-STAR 2022 a solicitat Comisiei Europene și Parlamentului European să nu continue procedura de aprobare a Acordului comercial UE-Mercosur, pe motiv că forma actuală a documentului expune lucrătorii și sectorul agricol la dumping social și concurență neloială.
Federația Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Administrație, Cercetare, Turism și Dezvoltare Rurală ‘AGRO-STAR 2022’ susține că Acordul Mercosur “expune lucrătorii, lasă agricultura neprotejată și drepturile lucrătorilor inaplicabile, în timp ce Comisia nu oferă decât o reorganizare a fondurilor UE existente pentru a-i liniști pe fermieri în fața șocurilor așteptate”.
“Acordul nu reușește să aducă îmbunătățiri semnificative în aplicarea standardelor fundamentale de muncă. În stadiul actual, acesta nu contribuie la creșterea standardelor de muncă în țările Mercosur și nici nu previne dumpingul social care afectează Uniunea Europeană. Respectarea Convențiilor OIM rămâne slabă în țările Mercosur, iar acordul nu dispune de mecanisme credibile și obligatorii pentru a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor. Capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă trebuie consolidat semnificativ și trebuie să fie aplicabil”, se mai arată în comunicat.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Ca și în cazul altor acorduri comerciale, Comisia Europeană nu a făcut “evaluări adecvate și detaliate” ale impactului socio-economic, susține Federația ‘AGRO-STAR 2022’, solicitând urgent “sprijin concret și măsuri de însoțire pentru lucrătorii ale căror locuri de muncă ar putea fi afectate”:
“Semnarea acordului nu ar trebui să aibă loc până când nu este garantată protecția locurilor de muncă și nu este consolidată semnificativ respectarea drepturilor lucrătorilor și a angajamentelor în domeniul muncii”, se mai arată în document.
