Autorităţile române au luat măsuri semnificative pentru combaterea traficului de fiinţe umane, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja grupurile vulnerabile de riscurile de trafic, a identifica şi asista victimele şi a-i pedepsi pe făptaşi, conform unui nou raport publicat miercuri de Grupul de experţi privind acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) al Consiliului Europei.
Raportul evaluează măsurile luate de România din 2021 pentru a preveni vulnerabilităţile în faţa traficului de fiinţe umane, a detecta şi sprijini victimele şi a-i pedepsi pe infractori, acordând o atenţie deosebită modului în care aceştia din urmă utilizează tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru a-şi identifica şi exploata victimele şi modului în care organele de aplicare a legii folosesc o astfel de tehnologie pentru a combate această infracţiune, se arată într-un comunicat de presă.
Citeşte şi: Două maşini s-au făcut praf în Chişinău. Sunt şi oameni răniţi! – Stiripesurse.md
GRETA salută recentele modificări legislative care sporesc sancţiunile pentru traficul de fiinţe umane şi îmbunătăţesc accesul victimelor la asistenţă juridică şi despăgubiri. Alte măsuri pozitive sunt adoptarea unei noi Strategii naţionale împotriva traficului de fiinţe umane (2024-2028) şi înfiinţarea unui Comitet interministerial pentru coordonarea strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de fiinţe umane.
România rămâne predominant o ţară de origine pentru victimele traficului de persoane, dar devine din ce în ce mai mult şi o ţară de destinaţie, se mai arată în raport. Între 2020 şi 2024, autorităţile române au identificat 2.662 de victime ale traficului de persoane, dintre care aproape jumătate erau copii. Principala formă de exploatare a victimelor identificate a fost exploatarea sexuală, urmată de munca forţată, cerşetoria forţată şi exploatarea în activităţi criminale. Majoritatea victimelor identificate erau cetăţeni români traficaţi în interiorul ţării sau în ţări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franţa şi Spania.
Conform raportului, copiii din comunităţile de romi, copiii aflaţi în plasament instituţional şi copiii aflaţi pe stradă sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane. Întrucât multe victime identificate fuseseră anterior în plasament instituţional, GRETA subliniază necesitatea ca autorităţile române să sporească resursele serviciilor de protecţie a copilului şi să implementeze măsuri şi programe sociale şi economice menite să sprijine copiii aflaţi în situaţii vulnerabile.
GRETA evidenţiază, de asemenea, lacune grave în protejarea persoanelor cu dizabilităţi care locuiesc în centre rezidenţiale şi solicită autorităţilor să asigure o monitorizare regulată, eficientă şi independentă a acestor centre.
GRETA îşi exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile de trafic şi exploatare cu care se confruntă numărul tot mai mare de lucrători migranţi, în special din Asia de Sud, ale căror vulnerabilităţi sunt sporite din cauza barierelor lingvistice, a practicilor de recrutare înşelătoare şi a protecţiei inadecvate. Prin urmare, solicită autorităţilor să consolideze protecţia muncii, să introducă licenţierea agenţiilor de recrutare care acţionează ca intermediari pentru lucrătorii migranţi şi să monitorizeze anunţurile de angajare online frauduloase.
Salutând adoptarea unui nou Mecanism Naţional pentru Identificarea şi Sesizarea Victimelor Traficului de Persoane în 2023, GRETA îşi exprimă îngrijorarea cu privire la barierele persistente în calea detectării proactive a victimelor, inclusiv instruirea insuficientă a profesioniştilor şi lipsa inspectorilor de muncă. Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătăţirii asistenţei acordate victimelor traficului de persoane prin garantarea unei locuinţe adecvate şi sigure, a unei finanţări adecvate şi a accesului la asistenţă medicală.
În ultimii ani, autorităţile române au detectat o utilizare sporită a platformelor online pentru recrutarea şi exploatarea victimelor, inclusiv prin activităţi de video-chat sexual. Pentru a aborda acest risc, au desfăşurat campanii de conştientizare cu privire la riscurile exploatării online şi programe de formare pentru ofiţeri de poliţie şi procurori. Mai mult, Poliţia Română utilizează software criminalistic pentru a detecta exploatarea sexuală online. GRETA salută aceste măsuri şi încurajează autorităţile să continue să investească în formare şi instrumente digitale pentru a desfăşura investigaţii proactive şi să consolideze cooperarea cu companiile TIC şi furnizorii de servicii de internet.
Raportul menţionează că, în perioada 2020-2024, 764 de persoane au fost condamnate pentru infracţiuni de trafic de persoane. Pentru a evita recalificarea cazurilor de trafic de persoane drept infracţiuni mai puţin grave, GRETA subliniază necesitatea unei formări şi specializări suplimentare a anchetatorilor, procurorilor şi judecătorilor. Alte aspecte de îngrijorare evidenţiate în raport sunt durata excesivă a procedurilor penale în cazurile de trafic de persoane şi implicarea funcţionarilor publici în traficul de persoane.
Numărul victimelor traficului de persoane cărora li s-au acordat despăgubiri de către instanţe a crescut, dar puţine dintre aceste victime primesc efectiv despăgubiri, deoarece activele confiscate de la autori nu sunt întotdeauna destinate despăgubirii victimelor. GRETA solicită autorităţilor să revizuiască legislaţia pentru a permite victimelor traficului în scopul exploatării sexuale să solicite despăgubiri de la traficanţii lor pentru veniturile din exploatarea în prostituţie care le-au fost reţinute de către traficanţi.
Grupul de experţi privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) este un organism independent care monitorizează modul în care ţările implementează Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane. Toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt obligate să respecte Convenţia, precum şi statele nemembre Belarus şi Israel.
