România vrea să schimbe legea cetățeniei: Cunoașterea limbii române devine obligatorie

Deși legea a apărut în 1991, cererile moldovenilor de peste Prut pentru cetățenia română au început să crească în mod simțitor din 2007, când România a intrat în UE.

Din 2007 până în 25.03.2024, se înregistrase un total de 995.552 de cereri de redobândire, dintre care au fost rezolvate 860.849, 134.703 fiind în curs de soluționare.

„Printre măsurile adoptate de natură să permită accelerarea procedurii de redobândire cetățeniei române a fost şi cea privind eliminarea interviului prin care se verifica cunoașterea limbii române de către solicitantul de cetățenie, în nota de fundamentare a O.U.G. nr. 36/2009 arătându-se că este vorba de foști cetățeni români care, în mod evident, cunosc deja limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială, așa cum prevede legislația în vigoare.

În fapt, însă, s-a dovedit că un număr semnificativ de solicitanţi de cetăţenie, ai căror ascendenți au fost cetățeni români, nu cunosc la nivel minimal limba română”, precizează Guvernul României.

În acest sens, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată în ultima ședință, cei care doresc să redobândească cetățenia română vor fi obligați să cunoască limba română.

Termene nerealiste

Tot în contextul simplificării procedurii şi a soluționării cu celeritate a cererilor, era prevăzut ca verificarea de către Comisia pentru cetățenie a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru redobândirea cetățeniei în temeiul dispozițiilor art. 11 din lege să se realizeze în termen de cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii. Potrivit Executivului, instituirea acestui termen a fost de natură să exercite o mare presiune asupra activității Autorității Naționale pentru Cetățenie, în condiţiile gestionării unui volum ridicat al cererilor de redobândire a cetățeniei române, şi a creat aşteptări nerealiste în ceea ce priveşte obţinerea imediată a cetăţeniei române.

„Sub acest aspect, trebuie subliniat faptul că dobândirea cetățeniei române prin acordarea la cerere, inclusiv în ipoteza redobândirii acesteia, reprezintă o vocație, iar nu un drept al solicitantului, iar în realizarea scopului fundamental al Autorității Naționale pentru Cetățenie, respectiv aplicarea procedurii legale de acordare, redobândire, renunțare și retragere a cetățeniei române, deoarece procedura de natură administrativă necesită, în mod imperativ, verificarea îndeplinirii de către solicitantul de cetățenie a tuturor condițiilor cerute de lege”, arată Guvernul.

Și cu banii luați

Profitând de termenul de 5 luni stipulat în lege, mii de moldoveni au acționat în instanță Autoritatea pentru Cetățenie, care a fost nevoită să plătească bani grei pentru cheltuielile de judecată ale reclamanților și să soluționeze la urgență cererile. Astfel, în perioada 2018-2023, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a fost chemată în judecată în 6.126 de cauze. În anul de referinţă 2023, obiectul cererilor de chemare în judecată este următorul: – 2.029 (față de 1.042 de cereri de chemare în judecată în anul 2022) – cereri prin care se reclamă nesoluționarea în termen legal a cererilor de cetățenie;- 155 – contestații împotriva ordinelor de respingere a cererilor de cetățenie; – 49 – acțiuni având alt obiect precum: plata unor drepturi salariale, pretinsa neexecutare a hotărârilor judecătorești etc.

„Este de remarcat şi faptul că multe dintre acțiunile în justiție sunt formulate tocmai de titularii unor cereri de cetățenie în legătură cu care există suspiciuni de fals al actelor din dosarul de cetățenie, aceștia fiind tot mai frecvent cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut statului român”, mai semnalează Guvernul României.