Operation World
Ambasada Rusiei din Bosnia-Herţegovina a avertizat miercuri Occidentul împotriva unei “posibile destabilizări” a Bosniei, pentru care va fi responsabil, transmite AFP, potrivit agerpres. Avertismentul vine a doua zi după ce Înaltul reprezentant internaţional pentru ţara balcanică, germanul Christian Schmidt, a suspendat o controversată lege separatistă a entităţii sârbe.
Schmidt, care este susţinut de puterile occidentale, dar nu este recunoscut de Moscova, a ordonat marţi suspendarea unei legi privind proprietăţile publice adoptate în februarie de entitatea sârbă din Bosnia, Republika Srpska, prin care bunurile de stat de pe teritoriul acesteia – clădiri, terenuri, infrastructuri – devin proprietatea sa şi care riscă să slăbească puterea centrală.
Citeşte şi: LOCKDOWN-ul de la Shanghai alimentează anxietatea lanțurilor globale de aprovizionare – Black News
Bosnia-Herţegovina este divizată de la războiul din 1992 -1995, soldat cu 100.000 de morţi, în două entităţi unite printr-un guvern central, Republika Srpska şi o federaţie croato-musulmană.
Decizia diplomatului german a fost calificată drept “ilegitimă” de Ambasada Rusă la Sarajevo, care a cerut într-un comunicat “anularea” ei de comitetul director al Consiliului pentru implementarea păcii în Bosnia (PIC).
“Dacă unii membri ai comitetului director al PIC vor continua să cedeze în faţa comportamentului arbitrar al lui Christian Schmidt (…), întreaga responsabilitate a unei posibile destabilizări a Bosniei-Herţegovina va reveni reprezentanţilor comunităţii internaţionale”, a avertizat ambasada.
Din comitetul director fac parte Rusia, Franţa, Italia, Japonia, Canada, Germania, SUA, Marea Britanie, UE şi Organizaţia cooperării islamice, reprezentată de Turcia.
Rusia nu recunoaşte legitimitatea diplomatului german numit în 2021 de PIC pe motiv că această desemnare nu a fost aprobată de Consiliul de securitate al ONU.
Milorad Dodik, liderul politic al sârbilor bosniaci, s-a angajat în eforturi de a separa partea sârbă a ţării de Bosnia-Herţegovina, urmărind inclusiv să creeze forţe militare şi de poliţie şi un sistem fiscal separate de instituţiile administrate în comun printr-o politică rezultată din Acordul de la Dayton din 1995 care a pus capăt războiului de trei ani din Bosnia.
Citeşte şi: Principalele instituţii evreieşti din Franţa cheamă la ‘un vot masiv’ pentru Macron – Black News
Luni, Marea Britanie l-a sancţionat atât pe Dodik, cât şi pe Zeljka Cvijanovic, preşedinta Republicii SrpskaZeljka Cvijanovic, acuzându-i de ‘destabilizarea’ acestei ţări, sub influenţa Moscovei. Milorad Dodik, fost aliat al occidentalilor devenit un îndârjit prorus, a fost supus deja la începutul lui ianuarie unor noi sancţiuni americane.
Reacţia de miercuri a Moscovei ilustrează tensiunile din această regiune fragilă, în care Rusia încearcă să-şi crească influenţa. Temerile privind noi escaladări în Balcani au sporit după invadarea Ucrainei de forţele ruse, în februarie.