Rusia a exclus vineri evacuarea personalului său care lucrează în Iran la centrala atomoelectrică de la Bushehr, instalaţie despre care un purtător de cuvânt militar israelian afirmase joi că ar fi fost lovită în bombardamentele israeliene asupra infrastructurii nucleare iraniene, declaraţie infirmată între timp, relatează agenţia EFE.
“Nu există astfel de planuri în acest moment”, a declarat presei despre evacuarea de acolo a personalului rus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Preşedintele rus Vladimir Putin a primit deja din partea Israelului garanţii de securitate pentru specialiştii ruşi care lucrează la centrala atomoelectrică de la Bushehr, a adăugat purtătorul de cuvânt al acestuia, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
La Bushehr se află singura centrală atomoelectrică a Iranului, care foloseşte combustibil nuclear rusesc, ale cărui reziduuri sunt preluate înapoi de Rusia pentru a reduce riscurile de proliferare. Circa 600 de specialişti ruşi, dintre care 250 permanenţi, sunt detaşaţi la această centrală situată pe ţărmul Golfului Persic.
Potenţialele efecte ale unui atac asupra acestei centrale, şi anume contaminarea radioactivă a aerului şi apei, îngrijorează în mod special statele din regiune. Premierul Qatarului, Şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a avertizat că atacurile israeliene asupra infrastructurilor nucleare iraniene riscă să lase ţările din Golf “fără apă, fără peşte, fără nimic din ce să trăiască”.
Directorul agenţiei nucleare ruse Rosatom, Alexei Lihacev, a avertizat că lovirea acestei centrale ar putea provoca o catastrofă similară celei de la Cernobîl. “Doresc să fac un apel la autorităţile israeliene să evite, nu doar un atac direct, ci chiar şi aluziile la aşa ceva”, a spus oficialul rus.
Susţinând că Iranul se află pe punctul de a produce o armă nucleară, Israelul, care este o putere nucleară neoficială, a lansat vinerea trecută o campanie puternică de atacuri aeriene care au ţintit infrastructura militară iraniană (sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice etc.), infrastructurile nucleare de la Natanz, Isfahan şi Fordo, precum şi centrala de la Arak, unde se află un reactor cu apă grea.
Bombardamentele israeliene au avariat grav uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, unde Iranul produce uraniu cu o puritate de 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat lovirea directă a halelor subterane ale uzinei nucleare de la Natanz în urma bombardamentelor israeliene.
De asemenea, patru clădiri ale uzinei de conversie de la Isfahan au fost avariate. În schimb, uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, amplasată la aproape o sută de metri în subteran sub un munte, nu a suferit daune sau acestea sunt minime. Pentru a lovi această uzină, Israelul are nevoie de bombe puternice anti-buncăr GBU-57, deţinute numai de SUA şi care pot fi lansate numai de bombardierele americane B-2.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că nu are dovezi conform cărora Iranul ar lucra la producerea unei arme nucleare, deşi a avertizat că nu poate garanta că programul nuclear al Iranului este exclusiv paşnic atât timp cât Teheranul nu răspunde la mai multe întrebări. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reafirmat, într-un interviu publicat vineri de postul CNN, că agenţia pe care o conduce nu a descoperit niciun indiciu în sprijinul acuzaţiei că Iranul ar lucra în prezent la fabricarea unei bombe nucleare. “Acţiunea militară, indiferent de unde vine ea, este o decizie politică ce nu are nimic de-a face cu ceea ce declarăm noi”, a mai remarcat el.
This post was last modified on 20/06/2025 18:37 18:37