Rusia neagă asasinarea lui Prigojin calificând ideea drept o propagandă anti-Putin
Kremlinul și apropiații săi au respins informațiile din care reieșea că ar fi distrus un avion la bordul căruia, potrivit unor informații, s-ar fi aflat șeful merenarilor Wagner
Vineri, Kremlinul a respins categoric implicarea sa în presupusul deces al șefului grupării de mercenari, Evgheni V. Prigojin, respingând ideea potrivit căreia guvernul rus ar fi distrus avionul care îl transporta pe Prigojin și calificând demersul drept o propagadă a Occidentului menită să îl defăimeze pe președintele Vladimir V. Putin, scrie THE NEW YORK TIMES, potrivit RADOR.
„Este absolut o minciună”, a declarat Dmitri S. Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Asemenea negări au fost reiterate sub diverse forme pe parcursul zilei de ministrul de externe al Rusiei, de presa controlată de stat și de cel mai apropiat aliat ai lui Putin din străinătate, Aleksandr G. Lukașenko, președintele Republicii Belarus. Dar astfel de declarații au părut greu de crezut unor oameni de pe teritoriul Rusiei și din afara ei, care cunosc obiceiul din trecut al Kremlinului de a nega – sau de a-i acuzat pe alții – (de) niște acțiuni care ulterior au fost recunoscute sau care ar fi fost confirmate prin dovezi.
O serie de lideri europeni, numeroase organe de presă occidentale și o serie de oameni apropiați forțelor paramilitare Wagner ale lui Prigojin au esrimat că Putin l-ar fi omorât pe Prigojin ca urmare a scurtei sale revolte împotriva conducerii armatei ruse, din luna iunie. Până acum, oficialii amercani s-au arătat mai precauți în privința învinuirilor, dar, joi, președintele Biden a declarat următoarele: „Nu se întâmplă prea multe lucruri în Rusia în spatele cărora să nu se fi aflat Putin. Dar nu știu suficient de mult ca să am un răspuns”.
Citeşte şi: 20 de ani fără de milă: Cum au fost reduși la tăcere opozanții lui Putin
Vineri, adresându-se reporterilor, Peskov a respins ipotezele pe tema avionului prăbușit miercuri, la nord-vest de Moscova, calificându-le drept pure speculații occidentale. Dar, la două luni după rebeliunea Grupului Wagner, mulți ruși, dar și o serie de oameni din strănătate, s-au arătat surprinși de faptul că Prigojin ar mai fi în viață și s-ar afla în libertate.
Guvernul rus nu a confirmat identitatea persoanelor care au murit miercuri, dar a precizat că Prigojin și principalul comandant al Grupului Wagner, Dmitri Utkin, s-ar fi numărat printre cei 10 passageri înscriși pe lista de călători, că au fost recuperate 10 cadavre și că nu au existat supraviețuitori. Joi, Putin a vorbit despre Prigojin la timpul trecut, afirmând: „A fost o persoană a cărui soartă a fost destul de complicată”.
Rusia neagă asasinarea lui Prigojin calificând ideea drept o propagandă anti-Putin
Oficiali din SUA și dintr-o serie de țări occidentale s-au arătat tot mai convinși că Prigojin e mort, ei afirmând că există probe potrivit cărora prăbușirea avionului, la nord-vest de Moscova, ar fi fost provocată de o explozie.
Vineri, la fel ca Peskov, ministrul rus de externe Serghei V. Lavrov i-a sfătuit pe oameni să aștepte rezultatele anchetei oficiale ale Rusiei cu privire la incident. Anchetatorii su spus că, în vederea identificării, examinează probele ADN ale victimelor și că au recuperat înregistrările din așa-zisa ”cutie neagră”.
„Aș sugera ca estimările să se bazeze pe fapte și nu pe ceea ce spune presa occidentală”, a declarat Lavrov, citat de presa de stat.
Lukașenko, care se bazează din greu pe sprijinul politic și economic al omologului său rus, a declarat: „Cunoscându-l pe Putin, și știind cât de scrupulos, cât de precaut și cât de corect este el, nu cred că ar fi făcut asta”, ar fi spus președintele belarus, citat de agenția belarusă de stat Belta.
Dar Lukașenko, care a acționat ca intermediar pentru a pune capăt revoltei din iunie, a spus la un moment dat că, din discuțiile cu Putin, a reieșit la un moment dat că s-ar putea ca șeful mercenarilor să fi fost omorât. El a spus că l-a avertizat pe Prigojin că președintele rus „are să-l omoare ca pe un gândac”..
La televiziunea rusă, susținătorii lui Putin și ai campaniei sale din Ucraina au acordat mai puțină atenție cauzei prăbușirii avionului comparativ cu relatările din presa occidentală. Vladimir Soloviov, un amfitrion important al talk-showurilor, a dat de înțeles că, „într-un fel sau altul”, țările occidentale ar fi fost implicate în moartea lui Prigojin. Pe măsură ce vorbea, imaginile de pe prima pagină a ziarelor britanice prezentau ecranul din spatele lui, apelând la texte care îl acuzau. Potrivit declarațiilor lui Soloviov, presa occidentală și „agenții” săi au promovat „niște demersuri convenabile Occidentului”.
În emisiunea sa, Olga Skabeieva, amfitrioana altui show important, a difuzat și ea o adevărată paradă a unor ziare franceze și spaniole. „Prăbușirea avionului avându-l pe Prigojin la bord se află pe prima pagină a tuturor ziarelor, deși, din anumite motive, titlul fiecărui articol este același.” Răzbunarea lui Putin”, a spus ea. ”Așa arată o presă liberă și democratică. Ei nu modifică niciun cuvânt or, asta arată cât de strict este manualul lor cu instrucțiuni”.
După cum scria Serghei Markov, un fost consultant al Kremlinului, presa occidentală „nu poate explica rațional de ce Putin ar trebui să-l înlăture pe Prigojin. care, până acum ,nu reprezenta niciun pericol politic. Din acest motiv, presa străină explică totul prin ura irațională a lui Putin față de orice dușman”.
Practic, mulți analiști au afirmat că într-un sistem dictatorial condus prin frică și prin forță, Putin părea mai slab nepedepsindu-l dur pe Prigojin or, Putin însuși a spus că trădarea este un defect pe care nu îl poate tolera.
Kremlinul a respins orice implicare în asasinatele și în tentativele de asasimat la adresa mai multor adversari ai lui Putin, asasinate care, în opinia guvernelor occidentale, au fost opera serviciilor ruse de informații. Presa rusă a trâmbițat aceste negări – uneori vorbind chiar despre ghinionul de care pot avea parte „trădătorii” – emițând totodată, fără vreo probă, un șir de teorii potrivit cărora vinovații ar fi fost cu totul alții.
În 2014, când trupele rusești au pătruns, iar mai apoi au ocupat provincia ucraineană a Crimeii, la început, Putin și acoliții săi au susținut că forțele rusești nu sunt acolo, după care el a recunoscut demersul. La puțin timp după aceea, forțele promoscovite au ocupat zone din regiunea Donbasului, declanșând un război civil, iar Kremlinul a spus că este vorba doar de niște separatiști locali și a negat orice implicare, dar, curând, s-a aflat că Rusia a instigat, a înarmat și, într-o anume măsură, ar fi coordonat rebeliunea.
Ani de zile, guvernul a negat existența Grupului Wagner, iar Prigojin a negat orice legătură cu el, după care ambele părți și-au schimbat „povestea”. Ei au negat totodată campania rusească de dezinformare, menită să influențeze alegerile americane, până când Putin a recunoscut și acest lucru.
Și, în timp ce, în 2021 și la încputul anului 2022, Putin își întărea forțele de la frontiera cu Ucraina, el, dar și alții au susținut că nu există vreun plan în vederea lansării unui război. După care aa invadat țara.
Putin a acuzat Ucraina că ar fi agresor și a pretins că guvernul de la Kiev, condus de un președinte evreu ales în mod democratic, Volodimir Zelenski, ar fi condus de naziști.
Justificând războiul, o serie de ruși importanți au lansat niște ipoteze absolut nefondate legate de un genocid împotriva etnicilor ruși și despre rachete americane și laboratoare de arme chimice de pe teritoriul ucrainean, negând pe de altă parte că i-ar viza pe civili ucraineni.
Rusia neagă asasinarea lui Prigojin calificând ideea drept o propagandă anti-Putin
Cunoscut pentru brutaliteatea și pentru eficiența sa, Grupul Wagner a ajutat la susținereea unor guverne autoritare sprijinite de Kremlin în Siria, în Republica Centrafricană și în Mali, iar mai apoi a susținut îndelungata bătălie a Rusiei, până la urmă de succes, în vederea cucerării Bahmutului, un oraș din estul Ucrainei.
Dar, de luni de zile, Prigojin se plângea în mediile de socializare, afirmând că Ministerul Apărării și conducerea armatei sunt corupte, incapabile, trădând totodată eforturile de continuare a războiului. El a spus că șefii armatei, invidioși din cauza importanței sale și a succesului trupelor Wagner, au blocat ajutorul necesar mercenarilor.
A urmat apoi tentativa guvernului de a încorpora forțele mercenare în cadrul Ministerului Apărării, eliminând astfel independența de care dispuneau cei din grupul Wagner. Prigojin a protestat, dar Putin a ținut partea ministerului.
Rusia neagă asasinarea lui Prigojin calificând ideea drept o propagandă anti-Putin
Șeful mercenarilor și-a întețit plângerile publice, nedorind să accepte ca ar fi pierdut această luptă pentru puterea politică, și s-a apropiat periculos de mult de tentativa de a-l critica pe însuși Putin. El a respins chiar și public rațiunea președintelui în sprijinul acestui război – ceea ce, cu alte ocazii, Rusia a considerat drept un delict penal – afirmând că Ucraina nu reprezintă nicio amenințare și că nu este controlată de fasciști.
Întrucât timpul trecea, iar gherilele Wagner nu se puteau desființa, dar nici nu puteau cădea la o înțelegere cu armata, la sfârșitul lunii iunie, Prigojin a pus la cale o revoltă, care, potrivit declarațiilor sale, era menită să înlăture conducerea armate, și nu pe Putin.
Vineri, Putin a semnat un decret prin care le cere paramilitarilorr să jure credința față de țară – un demers care i-ar aduce sub controlul Kremlinului.
Acum două luni, dorind să pună capăt revoltei fără vreun război declarat, Lukașenko s-a oferit să le permită lui Prigojiin și oamenilor săi să se mute în Belarus. Se pare că unii dintre ei s-au dus acolo, dar Prigojin a fost văzut de mai multe ori la Sankt Petersburg, la Moscova și în Africa.
Vineri, Lukașenko a spus că nu și-a asumat responsabilitatea de a garanta securitatea șefului Wagner.
