Sputnik
Rusia va răspunde prin măsuri corespunzătoare împotriva Statelor Unite dacă Washingtonul îşi pune în practică sancţiunile împotriva companiilor implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit DPA, scrie agerpres.
Conducta Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică şi va spori capacitatea de transport a gazelor naturale ruseşti către Europa, ar urma să devină operaţională în lunile următoare.
Citește și : Parlamentul European îi cere Chinei să închidă ‘taberele de reeducare’ din regiunea Xinjiang
Sancţiunile, adoptate de Congresul american şi care pentru a intra în vigoare mai au nevoie doar de semnătura preşedintelui Donald Trump, vizează companiile care participă la construcţia gazoductului, printre acestea numărându-se Allseas, OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell, şi includ îngheţarea bunurilor şi revocarea vizelor americane pentru antreprenorii care au legătură cu gazoductul Nord Stream 2.
”Vom răspunde în mod reciproc”, a spus Putin la conferinţa sa de presă anuală televizată. ”Desigur că aceasta va avea un impact asupra relaţiilor noastre interguvernamentale”, a adăugat el.
Kremlinul a descris anterior aceste sancţiuni drept o încercare incorectă de a menţinere a poziţiilor americane pe piaţa europeană a gazelor naturale. SUA caută să-şi menţină ”dominaţia artificială asupra pieţelor europene” şi să-i forţeze pe europeni să cumpere gaze la un preţ mai mare faţă de cel al Rusiei din apropiere, a estimat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
Sancţiunile ‘nu plac nici Moscovei, nici capitalelor europene. Nici Berlinului, nici Parisului’, a mai afirmat Peskov, acuzând ‘o încălcare evidentă a dreptului internaţional’ şi ‘un exemplu ideal de concurenţă neloială’.
Citește și : ATAC ARMAT în apropierea sediului serviciilor secrete ruse (presă)
Şi ministrul german de externe, Heiko Maas, a criticat sancţiunile americane, acuzând SUA că încearcă să influenţeze ”deciziile autonome luate în Europa”.
SUA şi unele state europene – Ucraina, Polonia, ţările baltice – consideră însă că gazoductul va creşte dependenţa europenilor de gazul rusesc, de care Moscova s-ar putea folosi pentru a exercita presiuni politice.