Ruşii şi ucrainenii, aflaţi astăzi în război, au fondat în urmă cu o sută de ani Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), experiment eşuat care s-a dezintegrat în anul 1991 şi pe care acum preşedintele rus Vladimir Putin pare hotărât să-l reinventeze într-o anumită formă în secolul al XXI-lea, scrie joi agenţia EFE, potrivit agerpres.
”Nu vom sărbători” acest centenar, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov. De altfel, Kremlinul nu a organizat vreo festivitate nici cu ocazia centenarului Revoluţiei bolşevice din 1917.
Citește și : Kievul se aşteaptă la întreruperi repetate de electricitate toată iarna
Istoria rămâne însă o preocupare intimă a Kremlinului, convins fiind că URSS încă provoacă diviziuni în societatea rusă. Dar în timp ce tot mai mulţi ruşi sunt născuţi după dezintegrarea Uniunii Sovietice, autorităţile profită de trecerea timpului pentru a şterge orice memorie a crimelor comise de regimul sovietic.
– Plecarea lui Lenin –
Împiedicat de o boală care avea să-i provoace decesul în 1924, liderul bolşevic Vladimir Ilici Lenin nu a putut fi prezent la reuniunea la care a fost fondată URSS, reuniune prezidată în final de Iosif Stalin.
Armata Roşie câştigase războiul civil, dar cuceririle revoluţiei bolşevice erau ameninţate. Presiunea ţărilor occidentale era tot mai mare. Trebuia creat un stat ”pe fundamentele cooperării între popoare frăţeşti”.
Aceste popoare frăţeşti erau integrate în patru republici socialiste sovietice, respectiv rusă, ucraineană, bielorusă şi transcaucaziană, cea din urmă reunind georgienii, armenii şi azerii.
Prin urmare, pentru a preveni afirmarea naţionalismelor, Stalin a dorit crearea unui stat centralizat cu capitala la Moscova, dar Lenin aflat încă în viaţă l-a împiedicat.
În final, URSS s-a născut ca stat federal. Punctul 26 al tratatului prevedea dreptul fiecărei republici de a părăsi prin propria alegere uniunea. Ruşii şi ucrainenii erau pe picior de egalitate. Pe 29 decembrie 1922 cele patru republici au semnat tratatul, ratificat în ziua următoare de primul Congres al Sovietelor.
De clauza autodeterminării aveau să profite republicile sovietice mult mai târziu, la începutul anilor ’90, ceea ce a condus la dezintegrarea URSS.
Actualul preşedinte rus Vladimir Putin nu a ezitat să-l acuze pe Lenin că a pus ”o bombă atomică sub edificiul Rusiei”, bombă care ”apoi a explodat” prin recunoaşterea dreptului popoarelor la autodeterminare.
– Nostalgia lui Putin –
Putin, născut în 1952, cu un an înaintea morţii lui Stalin, s-a străduit mult timp să nu pară a fi un nostalgic al vechiului regim, deşi dorinţa sa de a răsturna deznodământul Războiului Rece arată contrariul.
Totuşi, liderul de la Kremlin admite că reconstituirea URSS nu mai este astăzi posibilă, cel puţin nu în forma în care a fost. ”Numai o persoană fără inimă poate să nu regrete dizolvarea Uniunii şi numai o persoană fără cap poate dori restabilirea ei”, a spus Putin.
După ce s-a împăcat cu pierderea celor trei republici baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) care au aderat la NATO şi UE, Putin a aprofundat legăturile cu Belarus, a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud şi a consolidat prezenţa militară rusă în Caucaz şi Asia Centrală.
Apoi, revoluţia proeuropeană din Ucraina în 2014 i-a oferit scuza perfectă pentru ”corectarea” nedreptăţilor istorice, precum cedarea peninsulei Crimeea către Ucraina în 1956. Aşadar, sub conducerea sa Rusia reuşeşte să anexeze această peninsulă printr-o operaţiune în care a reuşit să evite declanşarea unui conflict armat.
Conflictul avea să fie început însă puţin mai târziu în acelaşi an de separatiştii proruşi în regiunea Donbas din estul Ucrainei. Susţinerea acestor separatişti de către Moscova şi invazia lansată de Putin în februarie 2022 se încadrează în revizionismul istoric susţinut de Kremlin, conform căruia Ucraina este o creaţie artificială a lui Lenin şi că mai mult de o treime din teritoriul actual al Ucrainei ar aparţine de fapt Rusiei.
– Cele două Rusii –
Comuniştii ruşi s-au adresat Kremlinului cu cererea ca ziua fondării URSS să fie recunoscută la nivel statal, dar răspunsul primit a fost simpla tăcere.
”Voi toţi v-aţi născut în URSS. Patria trebuie onorată şi respectată, cum se face cu o mamă. Altă patrie nu avem. Pentru a câştiga din nou, trebuie rememorat că pentru a obţine o victorie avem nevoie de o bază solidă”, a îndemnat Ghenadi Ziuganov, actualul lider al comuniştilor ruşi.
Ziuganov consideră nu doar că Lenin a salvat statul rus în urmă cu o sută de ani, ci şi că dacă poporul rus şi-ar fi apărat interesele URSS ar fi putut exista inclusiv în ziua de azi. ”Era absolut posibil şi China a demonstrat-o”, a argumentat el, cu referire la supravieţuirea comunismului în China, deşi acest sistem s-a prăbuşit în estul Europei.
Citește și : Ce conţine planul de pace al lui Zelenski
Totuşi, mulţi ruşi nu ar dori o revenire la URSS, având în continuare în memorie limitarea libertăţii şi constrângerile economice.
Însă Putin evocă acum patriotismul sovietic pentru a obţine sprijin intern pentru aventura sa militară în Ucraina. Dar, la fel ca în 2017, sute de mii de ruşi au fugit din ţară pentru a nu fi chemaţi sub arme.
”Ce este URSS? Nu este o maşină de băuturi răcoritoare, ci un Gulag şi 4 milioane de denunţuri. URSS înseamnă uniformitatea în tot. URSS înseamnă criză şi lipsa oricărui progres”, spunea jurnalista şi activista rusă Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.
